Demagogia continuă de la PDL la USL

„Adevărul“ a analizat programele economice ale partidului de guvernământ şi ale opoziţiei. Nici unii nici alţii nu se dau în lături de la promisiuni fără acoperire. Promisiunile făcute în 2009 de PDL sunt de-a dreptul fantasmagorice: deficit bugetar de 1,7%, 800 de kilometri de autostrăzi, salarii mărite. USL face promisiuni la fel de nerealiste.

Ziarul „Adevărul"  a obţinut în exclusivitate programul economic de guvernare al Uniunii Social-Liberale. La o primă vedere, documentul prevede măsuri de dreapta, însă principiile sociale, de stânga, au fost insinuate în subsidiar şi acestea pot creşte implicarea şi importanţa pe care statul o are în economie.

Programul de guvernare al PDL este plin de promisiuni şi expresii de genul "vom acorda, vom mări, vom eficientiza". La fel ca şi în programele fostelor guvernări, măsurile de implementare ale acestor promisiuni lipsesc cu desăvârşire. Actualitatea economică din România a obligat actuala coaliţie de guvernământ să admită că nici una dintre promisiunile electorale nu poate fi îndeplinită.

Este la fel de adevărat că România se află în prezent în era guvernării Fondului Monetar Internaţional. Intervenţia FMI care a împrumutat ţara noastră cu 23 de miliarde de euro alături de Banca Mondială şi de Comisia Europeană a obligat Guvernul să reducă risipa.

Guvernul a avut însă de ales modalitatea prin care va reduce cheltuielile şi, în iunie 2010, a decis că o poate face prin tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea taxelor şi impozitelor. Aceste măsuri au făcut ca România să fie, alături de Grecia, singurele ţări care continuă să se afle în criză economică. Aşa se face că discrepanţa dintre programul de guvernare al PDL şi actul guvernării din prezent să fie una de proporţii.

USL, populism pe un schelet liberal

De la nou-înfiinţata Uniune Social-Liberală, însă, electoratul se aştepta să vadă un program economic de guvernare mult mai realist, şi, mai ales, mult mai susţinut de măsuri concrete de implementare. Programul economic al USL conţine într-adevăr măsuri de dreapta care ar putea scoate România din situaţia economică dezastruoasă în care se află.

Printre acestea se numără menţinerea cotei unice şi reducerea ei la 10%, reducerea TVA, tratament fiscal egal între stat şi contribuabil, deductibilitatea fiscală pentru contribuţiile la fondurile de pensii, asigurări private, cheltuieli cu studiile profesionale, asigurarea locuinţei şi reabilitarea termică. Însă promisiunile de genul "vom aloca 6% din PIB pentru infrastructură, dar vom limita cheltuielile bugetare la 13% din PIB, vom crea un milion de locuri noi de muncă, vom crea bogăţie pe care o vom distribui în mod echitabil, sunt declaraţii populiste, aproape imposibil de implementat.

Un milion de locuri de muncă până în 2016

Unul dintre capitolele programului economic al USL se numeşte „Obiective strategice" şi conţine trei subpuncte interesante: crearea unui număr de un milion de locuri de muncă până în 2016, programul celor o sută de miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură până în 2020 şi creşterea veniturilor reale ale populaţiei astfel încât salariul mediu brut pe economie să ajungă la 600 de euro până în 2016. Aceste promisiuni ale USL nu sunt susţinute şi de măsuri clare de implementare, aşa încât ele rămân simple vorbe.

Dacă va ajunge la guvernare, formaţiunea politică promite alocarea a 6% din PIB pentru cheltuieli de capital în vederea finanţării marilor proiecte publice de infrastructură. Atragerea de resurse suplimentare din mediul privat prin stimularea parteneriatului public-privat şi stimularea investiţiilor străine directe. Cum se vor realiza toate acestea? Prin ce măsuri? Se pot aloca în prezent 6% din PIB pentru infrastructură? La aceste întrebări, programul economic al USL nu răspunde cum nici programele guvernelor anterioare nu au răspuns.

"O sută de miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură până în 2020 şi creşterea veniturilor reale ale populaţiei astfel încât salariul mediu brut pe economie să ajungă la 600 de euro până în 2016."
Programul Economic de Guvernare al USL

"Reducerea deficitului bugetar până la pragul de 3%."
Programul Economic de Guvernare al USL

Totul este prioritar la USL

În general, orice guvern îşi stabileşte arii prioritare de lucru pe fiecare an de guvernare. Pentru absolut toate guvernele de până acum, prioritare au fost agricultura, educaţia, sănătatea, infrastructura şi protecţia socială, însă, în realitate, prioritară a fost doar obţinerea voturilor alegătorilor. Uniunea Social-Liberală stabileşte în programul economic de guvernare ca priorităţi următoarele domenii: agricultură, infrastructură, sănătate, educaţie, politici sociale, industrie şi energie.

Toate acestea la un loc nu înseamnă prioritizare, mai ales atunci când îţi propui doar pentru infrastructură să aloci 6% din PIB. Atunci de unde să mai aloce procente la fel de importante pentru Agricultură, Educaţie, Sănătate sau Protecţie Socială. Pentru educaţie, USL a rezervat un întreg capitol, promisiunea fiind, cum altfel, o lege a educaţiei complet nouă, la fel cum a făcut fiecare guvern de până acum.

USL vinde poveşti de dreapta

Uniunea Social-Liberală s-a înfiinţat în februarie 2011   Foto: Petrică Tănase

Laurenţiu Roşoiu

Pe scheletul unor propuneri punctuale cu un potenţial mare de a atrage simpatia publicului larg, alianţa grefează o construcţie de idei inspirate din ideologia socialistă. Idei şi principii introduse în subsidiar, care promovează intervenţionismul, şi au, de fapt, ca finalitate, creşterea implicării şi importanţei pe care statul o are în economie. Parcurs cu atenţie, Programul de Guvernare al USL se transformă într-o poveste plină de „vrăjeli" când vine vorba de investiţii publice, cu foarte multe omisiuni în planul politicilor sociale, dar mai ales o poveste însăilată însă într-un mod necredibil şi contradictoriu.

În dulcele stil PSD-ist, programul promite „de toate pentru toţi"! Şi reduceri de taxe şi impozite, reduceri de TVA şi scutiri de impozite pe profitul investit, dar şi programe de stimulare, sprijinire, subvenţionare sau investiţii publice.

De unde se vor lua banii pentru pentru acordarea de credite cu dobânzi bonificate exportatorilor, de unde fonduri pentru implementarea cardului de creditare a IMM-urilor, din ce se va susţine subvenţionarea cu 80% a echipamentelor de udare pentru irigaţii, din ce capitol se va tăia pentru a putea aloca anual 6% din PIB pentru infrastructură, cu ce bani se va stimula crearea a un milion de noi locuri de muncă (toate măsuri cuprinse în respectivul Program)? Nu sunt detalii! Cum, şi cu cât va fi finanţat sistemul sanitar? Cum, de unde şi până când se vor mai acorda subvenţii pentru încălzire, spre exemplu?

Ce se va întâmpla cu pensiile? Dacă şi câţi oameni vor pleca din aparatul administrativ, în contextul în care se intenţionează - şi se propune - „restructurarea". Despre toate aceste capitole extrem de importante economic,  bugetar şi electoral ... niciun cuvânt!

Dar, pentru că este la modă, şi mai ales pentru că „dă bine", în Program sunt menţionate de mai multe ori cuvintele magice: „simplificare", „continuitate" şi „predictibilitate" - strâns legate de politicile fiscale. Cuvinte frumoase pentru ochii reprezentaţilor mediului de afaceri, care de douăzeci de ani se plâng de faptul că nu pot să-şi facă un plan de afaceri pe termen lung. Contrazise însă în paragrafele imediat următoare, în care se vorbeşte de revizuirea legislaţiei privind declaraţia anuală a profiturilor, revizuirea legislaţiei privind impozitarea tranzacţiilor cu terenuri, de restructurarea structurilor de control şi inspecţie fiscală sau de schimbarea Codului Fiscal.

Ce promitea PDL în 2009

- Ajustarea cheltuielilor bugetare în vederea diminuării deficitului bugetului până la maximum 1,7% din PIB, pentru anul 2009 (faţă de peste 3,5% din PIB, în 2008).

Deficitul bugetar în 2009 a fost de 7,3%.

- Finalizarea coridorului IV paneuropean Nădlac-Constanţa (total 855 km) la nivel de autostradă până în anul 2012, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare în 2013-2014.

S-a tăiat panglica doar pentru tronsonul Turda-Gilău.

- Creşterea salariului mediu brut nominal pe economie în perioada 2009-2012 cu 55%.

În primii trei ani, adică din 2009 până în 2011, a crescut cu 7%.

- Asigurarea unui mediu legislativ predictibil care să permită planificarea activităţilor operatorilor economici.

Codul Fiscal a fost modificat de peste 60 de pri în ultimii şase ani

Ce promite USL în 2012

- Programul celor 100 de miliarde de euro pentru infrastructură până în 2020 şi alocarea a 6% din PIB pentru infrastructură. Limitarea cheltuielilor cu administraţia bugetară la maximum 13% din PIB.

- Pentru agricultură, sănătate, educaţie, arii catalogate de USL ca fiind prioritare, vor mai rămâne doar 7%, procent mai mult decât insuficient.

- Creşterea salariului mediu brut până la 600 de euro până în 2016. În prezent acesta este de 2.056 de lei, circa 500 de euro, deci în următorii patru ani mai poate creşte cu 100 de euro.

- Reducerea birocraţiei, a evaziunii fiscale, a cheltuielilor bugetare, stoparea risipei banilor publici şi orientarea bugetului către politici publice transparente şi nu spre clientela politică.

- Această afirmaţie este una populistă, o promisiune fără acoperire regăsită în toate programele de guvernare de până acum. Nu se specifică metodele concrete de implementare a acestor măsuri.