VIDEO Industria moaştelor prosperă pe criză

VIDEO Industria moaştelor prosperă pe criză

Aproximativ un milion de români au venit anul acesta pentru o săptămână la Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva. Corturile şi tonetele au invadat Iaşiul, spre bucuria comercianţilor. De la brelocuri pentru maşină cu chipul sfinţilor şi până la haine din piele, totul este scos pe tarabă.

Mai citiţi:

• Un pelerin a făcut infarct la moaştele Sfintei Parascheva
• Iaşi: S-a închinat la moaşte apoi a luat 60 de pastile
• Iaşi: UPDATE Mii de pelerini au îndurat frigul pentru a se ruga la Moaştele Sfintei Parascheva
• Oamenii au aşteptat ore în şir să se închine la moaşte

Micii oameni de afaceri şi-au legat speranţele de Sărbătoarea Sfintei Parascheva şi au venit în număr mare la Iaşi, transformând oraşul într-un talcioc. Tarabele s-au deschis sâmbătă, 10 octombrie, şi vor rămâne aşa până la 15 octombrie, când moaştele vor fi reaşezate la Mitropolie.

Vânzătorii de carne nici nu mai au timp să respire. Clienţii se simt însă înşelaţi. „În viaţa mea nu m-am simţit mai păcălit ca acum. Cu banii pe care i-am dat pe o bucată de carne reîncălzită mâncam de două ori mai mult la restaurant“, se plânge Ionuţ Prisecariu. Comercianţii nu ţin cont însă de doleanţele muşteriilor. „Bucătarii“ aprind cărbunii pe la 9.00 dimineaţa şi-i sting aproape de miezul nopţii. O sută de grame de cârnat costă 4 lei, iar suta de grame de costiţă, 5 lei. Într-o zi bună, câştigul este de aproximativ 10.000 de lei.

La câteva sute de metri de grătare stau vânzătorii de haine. Pentru că oamenii mai mult se uită decât cumpără, aceştia sunt extrem de serviabili. Hainele bărbăteşti din piele costă 400 de lei. Micii afacerişti din curtea catedralei mitropolitane sunt însă cu adevărat binecuvântaţi de Dumnezeu. Ei vând aproape pe bandă rulantă obiectele de cult. Cele mai căutate sunt bibliile, la preţuri cuprinse între 50 şi 90 de lei.

Hotelierii au dat lovitura

În această perioadă, mai toate hotelurile din Iaşi sunt ocupate la capacitate maximă. Singurele spaţii rămase încă neocupate sunt în afara municipiului, la pensiunile din comunele aflate în Paşcani sau în Târgu Frumos. „Pelerinii care au făcut rezervări sunt din Bucureşti, Braşov şi încă nu au ajuns la Iaşi. Nu mai avem nicio cameră liberă“, a declarat Alexandra Butnaru, reprezentanta unui hotel din localitatea Holboca, de lângă Iaşi.

Gradul de ocupare a hotelurilor este de aproximativ 90%. „În fiecare an, în perioada în care în Iaşi este sărbătorită Sfânta Parascheva, toate hotelurile şi pensiunile sunt pline de pelerini“, a declarat Grigore Ciobanu, proprietarul Hotelului Grig.

Profit şi la mall

Pe străzile Iaşiului sunt 429 de comercianţi autorizaţi. Dintre aceştia, 150 vând haine, 40 vând vin şi fripturi, 90 au obiecte de artizant, iar 73 vând colaci secuieşti, îngheţată, mici şi bere. La alte 40 de tarabe se comercializează obiecte de cult, iar 13 comercianţi au primit autorizaţie să vândă flori.

Comercianţii spun că numărul clienţilor a sporit semnificativ, cu până la 35% faţă de perioadele obişnuite. La fel de bine o duc şi administratorii centrelor comerciale. „Traficul în Iulius Mall Iaşi creşte faţă de zilele obişnuite foarte mult. Acum avem 25.000 de vizitatori zilnic, faţă de 16.000 – 17.000, în zilele normale“, a declarat Simona Pricop, PR assistant la Iulius Group. Ea spune că, în această perioadă, traficul cel mai ridicat se înregistrează în zona restaurantelor şi a fast-foodurilor.

Şi mallul „Era Shopping Park“, situat într-o zonă periferică a oraşului, se poate lăuda cu 10% mai mulţi clienţi faţă de un weekend obişnuit, potrivit directorului de marketing, Ioana Ionescu.

De asemenea, transportatorii rutieri spun că aşteaptă creşteri ale numărului de pasageri cu 15%.

Din aceste evenimente desfăşurate în jurul Sfintei Parascheva are de câştigat şi Primăria Iaşi, care încasează sume colosale din închirierea spaţiului public. Astfel, cei peste 400 de comercianţi achită timp de şase zile la bugetul local în jur de 1,5 milioane de lei. Roxana Vântu, Otilia Caloian

Cel mai bine „cotaţi“ sfinţi

-Timp de cinci zile, între 10 şi 15 octombrie, aproximativ un milion de pelerini merg să se închine la moaştele Sfintei Parascheva de la Iaşi.

-În fiecare an, de Sfântul Dumitru, peste 400.000 de credincioşi merg la Patriarhie pentru a se închina la moaştele din Dealul Mitropoliei din Capitală.

-Mănăstirea Nicula din judeţul Cluj adună la 15 august aproximativ 100.000 de pelerini. Credincioşii vin din toată ţara, pentru a se ruga de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, fiind atraşi de icoana despre care se spune că este făcătoare de minuni.

Pelerinii sunt aşteptaţi cu specialităţi ungureşti

-Peste 50.000 de pelerini au trecut anul trecut, la 1 decembrie, prin Braşov, pentru a se închina la moaştele Sfântului Andrei. O parte dintre acestea au fost aduse de la Constanţa, iar restul de la Patras, din Grecia.

-În judeţul Constanţa, peste 10.000 de credincioşi merg în fiecare an, la 24 aprilie, în pelerinaj la moaştele Sfântului Andrei la mănăstirea cu acelaşi nume din comuna Ion Corvin.

-Peste 1.000 de pelerini merg în fiecare an la Craiova să se închine la moaştele Sfântului Dumitru în procesiunea ce porneşte de la Catedrala Mitropolitană, unde sunt aduse osemintele.

Profit consistent

În Iaşi sunt 65 de unităţi de cazare care au în total 1.500 de camere. La un preţ mediu de 150 de lei camera pe noapte, hotelierii vor încasa în această perioadă 1,22 milioane de lei (adică 290.000 de euro). „Sărbătoarea este foarte prielnică pentru turismul ieşean“, a declarat reprezentantul Hotelului Traian.

Părerea experţilor

Pelerinul grăbit

Dan Dungaciu, sociolog. „Pelerinul“ reprezintă o specie aparte în peisajul religios de la noi. Şi ponderea lui tinde să crească, pentru că acest „mod de a crede“ pare cel mai bine adaptat zilelor noastre. „Pelerinul“ este un personaj religios, incontestabil, şi specificul său comportamental este acesta: e spectatorul fervent şi frecvent al oricăror procesiuni, înfăţişări de icoane, moaşte sau alte „instrumente“ eficace religios.

Acest tip nu frecventează regulat biserica, sau, oricum, preferă un pelerinaj concret unei prezenţe constante şi monotone la liturghie. Nu e necredincios, el doar crede altfel. El vrea răspunsuri prompte. Pentru el, viaţa liturgică e exasperantă prin lentoare; el caută, negustoreşte aproape, bonificaţii concrete şi eficacitate aici şi acum. În ultimă instanţă, acest personaj nu se luptă neapărat pentru cele veşnice, ci utilizează cele veşnice pentru victorii din prezent: un câştig la loterie sau la un examen, o boală de trecut, o moştenire de căpătat, o căsnicie de refăcut, o afacere reuşită.

Nevoia de predictibilitate

Daniel David, psiholog. Una dintre nevoile fundamentale ale speciei noastre – alături de cele de apă, hrană etc. – este predictibilitatea. Incapacitatea de a o satisface duce la tulburări psihice şi somatice, iar în cazuri cronice, chiar la moarte. Mintea umană este mecanismul prin care se satisface această nevoie. Când apare „golul informaţional“, mintea noastră încearcă să-l acopere, în cazul celor mai reflexivi, cu adevăruri.

Din păcate, ştiinţa nu are încă răspunsuri la toate situaţiile în care mintea caută predictibilitate, iar cei mai mulţi dintre noi nu putem tolera această lipsă de răspunsuri. Aici intervine construcţia de sensuri, iar religia este marea furnizoare de semnificaţii!

Aşadar, aşa cum un om însetat caută cu disperare apa, un om cu întrebări va căuta sensuri, cele mai la îndemână şi accesibile fiind cele religioase. Nu trebuie deci să ne mire disperarea oamenilor, în căutare de predictibilitate, pentru a ajunge la moaşte, uitând uneori de regulile de bună comportare; în fond, această căutare este pentru fiecare o problemă de viaţă şi moarte!