Plagiatul PSD şi PNL, explicat de sindicate

Sindicaliştii, adevăraţii autori ai proiectului de Cod înregistrat de Uniunea Social-Liberală (USL) la Senat, susţin că puţinele deosebiri dintre legea Executivului şi cea a Opoziţiei sunt de importanţă capitală

Opoziţia a fost acuzată că a copiat în proporţie de 80% Codul Muncii elaborat de Guvern şi apoi l-a pus în propriul proiect de lege, pe care l-a înregistrat la Senat. Imediat, liderii sindicali s-au grăbit să risipească toată „confuzia" creată prin compararea „cuvânt cu cuvânt" a celor două Coduri. Ei susţin că o asemănare în proporţie de 80% nu înseamnă că este vorba de „copy paste" sau că legea cabinetului Emil Boc e bună. Importante sunt cele 20 de procente care fac diferenţa între cele două proiecte, adică 15 articole de lege prin care Guvernul „limitează democraţia de pe piaţa muncii din România", spun cele cinci confederaţii. Şi, din astea, 10 puncte sunt defintiv ireconciliable, completează sindicaliştii.

Paternitatea Codului

Faptul că sindicaliştii sunt cei care s-au grăbit să dea explicaţii pe „plagiatul" Codului este bizar doar la prima vedere. În realitate, asta nu trebuie să surprindă pe nimeni, întrucât adevăraţii autori ai proiectului înregistrat pe 1 martie, la Senat, de către alianţa PSD şi PNL, sunt sindicaliştii.

Ei au luat varianta iniţială de proiect a Guvernului şi au intervenit asupra articolelor pe care nu le acceptă. În timp, numărul modificărilor pe care le-au respins s-a tot redus, aşa cum şi Executivul a mai îmblânzit pe alocuri prevederile iniţiale. Puterea, de exemplu, şi-a amendat luni propriul Cod, pe un articol foarte discutat - posibilitatea firmei de a face angajări imediat după concedierile colective. Guvernul a revenit şi a păstrat interdicţia, dar pe un interval mult mai scurt decât spune Codul în vigoare - în loc de nouă luni, termenul a coborât la 45 de zile.

Această dinamică ţine de ritualul negocierilor, cum spunea cineva. Doar că cele două părţi, Guvern şi sindicate, n-au făcut aceste concesii în timpul negocierilor faţă-n faţă, la masa verde, ci separat.

Forma finală a sindicatelor a ajuns la USL, conform protocolului semnat acum aproape două săptămâni. Marius Petcu, preşedintele CNSLR-Frăţia, explică: „Aşa a fost înţelegerea cu PSD şi PNL, atunci când am discutat cu ei protocolul. Ca USL să preia legea noastră şi să o transforme în iniaţitivă legislativă. La fel se va întâmpla şi cu celelalte legi pe relaţii de muncă, în momentul în care se va ajunge la discutarea lor - legea sindicatelor, a patronatelor, a contractelor colective şi cea a conflictelor de muncă".

USL nu ştie ce conţine iniţiativa sa

Dacă Executivul şi sindicatele şi-au făcut datoria, au reajustat permanent proiectele, USL nu şi-a făcut deloc temele. A preluat mecanic legea sindicatelor, fără a-i studia conţinutul şi fără a urmări amendamentele de ultimă oră făcute de cei de la putere. Aşa s-a ajuns în situaţia amuzantă ca textul moţiunii citit miercuri în Parlament să conţină opt argumente care combat modificări pe care le cere chiar Opoziţia în proiectul de lege înregistrat la Senat.

De exemplu, Codul USL este de acord cu un concediu fracţionat de minim 10 zile lucrătoare consecutive, în loc de 15, cum este acum. În moţiunea citită de Mariana Câmpeanu, un concediu fracţionat de 10 zile ar avea însă „efecte grave în timp asupra refacerii capacităţii de muncă a salariaţilor. Prin reducerea propusă vor creşte numărul concediilor de boală şi a pensionărilor de invaliditate".

Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa, nu este deranjat de neconcordanţele dintre Codul înregistrat la Senat de USL şi discursul ţinut de deputatul liberal Mariana Câmpeanu: „Probabil că au citit doar sinteza şi analiza pe care le-am dat. Dar nu mai miră pe nimeni formalismul parlamentarilor români, neaprofundarea subiectelor chiar de către persoane implicate în proces. De altfel, eu vă garantez că trei sferturi din populaţia României nu a citit Codul Muncii aflat în vigoare".

Niciun sindicalist din cei întrebaţi nu s-a simţit jignit de lipsa de interes a politicienilor şi de felul în care aceştia au mimat îngrijorarea faţă de soarta salariatului român, îngrijorare ce i-ar fi determinat să depună moţiunea.

„Nu fiţi chiţibuşari!"

Mariana Câmpeanu s-a supărat de atenţia acordată asemănărilor dintre cele două Coduri şi deosebirilor dintre moţiune şi Codul USL: „Aşa suntem noi românii. Prea chiţibuşari şi nu vedem esenţa problemei. Esenţa este că acest Guvern vrea să impună o lege fără dezbatere parlamentară".
Cât despre faptul că au preluat cu totul proiectul sindicatelor, Mariana Câmpeanu explică: „Nu aveam dreptul să modificăm proiectul lor. Aceasta este procedura democratică. Noi am fost nevoiţi să jucăm rolul Guvernului. Am preluat varianta convenită de partenerii sociali, sindicate şi patronate, şi atunci când se va dezbate în Parlament fiecare îşi va spune părerea şi vor interveni modificări".

La ce nu renunţă sindicatele

Modificările cuprinse în procentul de 20% de modificări pe care diferă Codul sindicatelor de cel al Guvernului înseamnă 15 puncte. Dintre ele, spun confederaţiile, 10 sunt esenţiale. Este vorba, printre altele, de norma de lucru şi criteriile de performanţă: sindicatele vor ca acordul lor să fie obligatoriu în stabilirea acestora, în timp ce varianta Executivului le conferă doar un rol consultativ. De asemenea, nu vor ca la concedierea colectivă să fie luate în considerare„obiectivele de performanţă" şi nu vor ca liderii sindicali să-şi piardă imuntatea - să poată fi demişi pentru necorespundere profesională. Ei insistă ca liderii să nu poată fi demişi sub nicio formă în timpul mandatului şi doi ani după terminarea acestuia. Alte modificări refuzate sunt cele prin care Guvernul vrea să limiteze puterea de negociere a organizaţiilor sindicale.