Judecătorii constituţionali şi-au luat ANI de pe cap

Şapte dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale care au mutilat Legea Agenţiei Naţionale de Integritate au averile verificate. Ce nu le place judecătorilor constituţionali: întreaga procedură de lucru a ANI, dreptul de a constata averile nejustificate şi publicarea pe internet a declaraţiilor de avere şi de interese.

Excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de avocatul Alice Drăgici în dosarul lui Şerban Brădişteanu, în care inspectorii ANI cereau confiscarea a patru milioane de euro din averea medicului,trebuiau discutate, conform preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Alexandru Macovei, în şedinta de la 26 aprilie.

Curtea Constituţională a analizat însă cauza în regim de urgenţă, la 14 aprilie, fără a înştiinţa ANI, astfel încât juriştii Agenţiei nu au putut lua parte la dezbateri. Mai mult, Curtea a analizat întreaga Lege „ANI" din proprie iniţiativă, deşi de la înfiinţarea Agenţiei au mai existat 26 de contestaţii privind neconstituţionalitatea actului normativ, toate fiind respinse de judecătorii CC.

10 conturi bancare lipsă

În afară de preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida, şi de judecătorul Nicolae Cochinescu, averile celorlalţi membri ai CC sunt verificate de trei săptămâni de către ANI. Unul dintre judecătorii Curţii vizat de ancheta ANI, Aspazia Cojocaru, susţine însă că nu are cunoştinţă despre o astfel de verificare, dar este de părere că „judecătorii Curţii Constituţionale ar trebui să fie primii verificaţi".

Numai în cazul judecătorului Ion Predescu, inspectorii ANI au constatat că acesta nu avea trecute în declaraţia de avere aproximativ zece conturi bancare. Contactat telefonic pentru a răspunde la această acuzaţie, Ion Predescu a închis telefonul şi nu a mai putut fi apelat ulterior.

Conform declaraţiei de avere postată pe site-ul Curţii Constituţionale, Ion Predescu deţine doar un teren agricol în comuna Optaşi (Olt), un autoturism Oltcit achiziţionat în 1990. El nu are nicio locuinţă proprietate personală şi singurele câştiguri - în afară de indemnizaţiile de la CC şi de pensie - sunt cele de la Loto: 18.000 de lei.

Consecinţe dezastruoase

În urma şedinţei secrete de la 14 aprilie a Curţii Constituţionale, judecătorii au decis cu majoritate de voturi că două capitole - I şi VI - sunt în totalitate neconstituţionale.

Consecinţele acestei hotărâri vor restrânge dramatic competenţele Agenţiei Naţionale de Integritate. Practic, averile asupra cărora planează suspiciunea că au fost dobândite ilicit nu vor mai putea fi verificate şi propuse eventual spre confiscare, iar toate dosarele trimise de ANI în instanţe sau la parchete vor fi clasate.

De asemenea, ar putea fi anulate toate deciziile de suspendări din funcţii dictate ca urmare a dovedirii incompatibilităţii de către Agenţia Naţională de Integritate. Pe lângă consecinţele juridice, trunchierea ANI ar putea conduce la sancţionarea României de către Uniunea Europeană, care a impus ţării noastre înfiinţarea unui organism care să „vizeze" averile ilicite.

Declaraţiile de avere devin secrete

Primul capitol din Legea ANI, care conţine nouă articole, a fost declarat în întregime neconstituţional. Articolele stabileau modul în care un inspector de integritate putea face verificarea prealabilă şi, după caz, clasa lucrarea, cerea instanţei confiscarea averii dobândite cu caracter nejustificat sau sesiza Fiscul sau Parchetul. De asemenea, în aceste articole sunt stipulate drepturile persoanelor verificate şi faptul că actele întocmite în această fază puteau constitui, potrivit legii, mijloace de probă.

Neconstituţionale au fost declarate şi două paragrafe din articolul 11, cel care stabileau atribuţiile funcţionarilor din instituţiile publice care se ocupau cu publicarea pe internet şi trimiterea la ANI a declaraţiilor de avere şi de interese.

Candidaţii la alegeri răsuflă uşuraţi

Printre atribuţiile desfiinţate se regăsec cele de a sesiza instanţele de judecată pentru confiscarea averii nejustificate, de a constata incompatibilităţile şi conflictele de interese, de a clasa lucrări, de a sesiza Parchetul dacă sunt indicii privind săvârşirea de fapte penale.

Curtea Constituţională a desfiinţat şi prevederile care vizau controlul averilor celor care candidau la alegerile locale şi parlamentare. De asemenea, Capitolul al VI-lea privind verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor a fost declarat neconstituţional în întregime. Articolele stabileau instituţiile unde erau trimise spre soluţionare constatările inspectorilor, dar şi sancţiunile în cazul în care actul de constatare rămânea definitiv.

Se caută soluţii

Secretarul general Horia Georgescu şi preşedintele ANI, Alexandru Macovei, au declarat, ieri, că decizia Curţii Constituţionale ne-ar putea aduce sancţiuni din partea Comisiei Europene, mai ales că în luna iunie va fi făcut public la Bruxelles raportul privind starea Justiţiei din România. Ei apreciază că soluţia cea mai eficientă având în vedere situaţia de criză în care a ajuns ANI este adoptarea de către Guvern a unei Ordonanţe de Urgenţă şi nicidecum dezbaterea legii în Parlament.

Parlamentarii, mai toţi in vizorul ANI

„Dacă am ajunge în Parlament, ar fi dezbateri aprinse, având în vedere că ANI verifică averile ale mai mult de două treimi dintre deputaţi şi senatori," a precizat Macovei. De altfel, premierul Emil Boc a anunţat, ieri, că ia în calcul varianta emiterii unei Ordonanţe de Urgenţă prin care să fie reglementate statutul şi atribuţiile ANI.

Tot ieri, s-a constituit la Guvern un grup de lucru - format din specialişti ai Ministerului de Justiţie şi reprezentanţi ai ANI - pentru elaborarea noului proiect de act normativ privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Integritate. Prima întâlnire a acestui grup a avut loc ieri, la Ministerul Justiţiei.

Robert Negoiţă, reclamat la Parchet

Până la motivarea deciziei CC şi publicarea ei în Monitorul Oficial, ANI îşi desfăşoară activitatea ca şi până în prezent. Astfel, ieri, inspectorii ANI au cerut Parchetului General cercetarea deputatului PSD Robert Negoiţă pentru fals în declaraţii întrucât parlamentarul nu a declarat, în 2009, venituri din 2008 în valoare de peste 5 milioane de euro.

CCR dă dureri de cap Guvernului

Magistraţii Curţii Constituţionale au sancţionat Guvernul Boc în mai multe rânduri, trântind o serie de legi cu miză pentru Palatul Victoria. Verdictul de neconstituţionalitate dat în cazul ANI a venit practic simultan cu lovitura dată Cabinetului Boc prin respingerea legii care îi oferea acestuia o portiţă legală pentru numirea în fruntea instituţiilor deconcentrate a clientelei politice. Practic, CCR a declarat neconstituţionale prevederi ale statutului funcţionarilor publici, după alte trei tentative eşuate ale Guvernului de modificare a legii.

La fel, Guvernul a fost nevoit să îşi facă temele din nou şi să vină cu o nouă lege a educaţiei, după ce CCR a respins vechiul proiect pentru care Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament. Printre iniţiativele Palatului Victoria care au fost respinse de CCR se mai numără şi controversata Ordonanţă de Urgenţă ce interzicea cumulul între pensie şi salariul de la stat. Deciziile CCR survin pe final de mandat în cazul preşedintelui Curţii, Ioan Vida, şi a altor doi judecători. Mandatele vor expira în iunie, iar potrivit înţelegerii politice, PDL, PSD şi PNL ar urma să îşi numească fiecare câte un reprezentant. Roxana Preda

Opoziţia, divizată în privinţa deciziei Curţii

Social-democraţii au anunţat, ieri, printr-un comunicat, că vor susţine modificarea Legii de funcţionare a ANI şi vor înainta în Parlament „propuneri concrete pentru ca instituţia să devină una funcţională". PSD a acuzat Guvernul Boc că a intenţionat să transforme ANI
„într-un instrument politic", dar a reproşat şi conducerii instituţiei că „nu a făcut niciun demers pentru a înlătura impresia că deserveşte anumite interese politice".

În schimb, celălalt partid de opoziţie a adoptat o poziţie mult mai rezervată. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a evitat să comenteze decizia Curţii Constituţionale referitoare la ANI, mulţumindu-se să aprecieze că „se supralicitează" consecinţele acestei hotărâri.

„Unii deplâng această decizie de parcă ANI ar fi reuşit până acum să scoată la lumină foarte mari matrapazlâcuri, averi acumulate ilegal de către politicienii români", a spus liderul liberal. El a adăugat că ideea controlului public asupra modului în care sporesc averile demnitarilor „poate fi pusă în practică şi cu ANI, şi fără ANI".

Un alt liberal, vicepreşedintele partidului, Varujan Vosganian, i-a atras atenţia premierului Emil Boc să nu dea o ordonanţă de urgenţă pentru a modifica Legea ANI în urma deciziei CC, ci să lase Parlamentul să găsească o soluţie.

Reprezentanţii UDMR nu s-au grăbit să-şi precizeze poziţia faţă de decizia Curţii. O apreciere a venit doar din partea senatorului UDMR Gyorgy Frunda, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Senat. „Declararea ca neconstituţionale a unor articole mi se pare în regulă. De la adoptarea legii eu am fost de părere că nu pot fi confiscate decât bunurile dobândite prin infracţiuni, aşa cum prevede Constituţia României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului", a arătat Frunda.

O altă reacţie a venit din partea societăţii civile. Transparency International România a cerut Guvernului să înainteze Parlamentului o propunere legislativă menită să corecteze neajunsurile legislative privind funcţionarea ANI. (Alina Voaideş)