Iaşiul, codaş la atragerea capitalului străin

Iaşiul a pierdut marile oportunităţi de privatizare care au apărut după 1989. Aceasta este concluzia la care a ajuns Gilbert Wood, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini din România

Iaşiul a pierdut marile oportunităţi de privatizare care au apărut după 1989. Aceasta este concluzia la care a ajuns Gilbert Wood, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini din România (CISR). Wood, un om de "22 miliarde de euro", a vizitat oraşul Iaşi la sfârşitul săptămânii trecute, prilej în care s-a întâlnit cu senatorul Varujan Vosganian, deputatul Relu Fenechiu şi prefectul Radu Prisăcaru.
"O piedică importantă în calea investitorilor străini este cea a Codului muncii. Alte ţări, cum ar fi Polonia sau Ungaria, sunt mult mai bine organizate din acest punct de vedere decât România. Guvernul şi administraţiile locale trebuie să intervină şi să schimbe lucrurile, indiferent de presiunile venite din partea sindicatelor", a spus Gilbert Wood. El a criticat numărul mare de birocraţi care încetinesc mult lucrurile, unul dintre efecte fiind "emigrarea inteligenţei româneşti".
După discuţiile cu preşedintele CISR, parlamentarii au căzut de acord să caute soluţii pentru a facilita accesul investiţiilor străine. Senatorul Vosganian a precizat că va solicita reluarea dezbaterilor parlamentare legate de Codul fiscal şi Codul muncii. Totodată, senatorul a prezentat o statistică oficială a investiţiilor străine în România pe perioada 1990 - 2004.
Statistica ruşinii
Potrivit statisticilor, Iaşiul, al doilea mare oraş al ţării, a atras până acum doar 0,6 la sută din investiţiile străine în România, clasându-se pe un ruşinos loc 19 din 41 de judeţe. De fapt, la capitolul investiţii străine, întreaga Moldovă este deficitară. În condiţiile în care un sfert din populaţia ţării este concentrată în această regiune, doar 2,5 la sută din investiţiile menţionate au ajuns în Moldova, pe locul I situându-se judeţul Bacău. La Cluj sau în Timiş, investiţiile sunt de 8-9 ori mai mari. "Dacă ne raportăm la locuitori şi la suprafaţă, stăm şi mai rău: Iaşiul ar fi pe locul 35", a declarat Vosganian. Unul dintre factorii care au făcut ca atât Iaşiul, cât şi întreaga Moldovă să bată pasul pe loc la capitolul dezvoltare economică este opacitatea de care au dat dovadă administraţiile locale şi judeţene atunci când au primit propuneri de la investitorii străini. Un exemplu în acest sens este cazul lui Constantin Simirad, fost primar al Iaşiului. În prezent ambasador al României în Cuba, în urmă cu trei ani, Simirad a tratat cu superficialitate o propunere a firmei "Electrolux". Concernul voia să deschidă la Iaşi o linie pentru producerea maşinilor de spălat, însă lipsa de cooperare cu municipalitatea i-a determinat pe suedezi să renunţe la investiţie.
Pentru a aduce un impuls economic judeţului, prefectul Radu Prisăcaru intenţionează să organizeze în luna decembrie un forum regional al investiţiilor. În cadrul forumului, vor fi puşi faţă în faţă reprezentanţii principalelor firme din regiune, mai mulţi bancheri, dar şi afacerişti de peste graniţă.