Cine rămâne în spitale după marea emigrare

38% din cadrele medicale sunt hotărâte să plece la lucru în străinătate din cauza salariilor mici şi a nesiguranţei locului de muncă, arată un studiu în domeniu comandat de Federaţia „Solidaritatea Sanitară“. Cei care pleacă au între 30 şi 39 de ani şi peste 10 ani de experienţă. „E o problemă a ţărilor din Est şi va mai dura încă 20 de ani“, a spus Cseke Attila, ministrul Sănătăţii.  

Sătulă de salariul mic şi de programul supraîncărcat, medic în Iaşi, Mariana Floria pleacă în Belgia pentru a-şi face meseria în condiţii decente. Doctoriţa va lucra din septembrie în cadrul Clinicii Universităţii Catolice „Mont-Godinne" din Belgia pentru o leafă anuală de 38.000 de euro. Mariana Floria a absolvit Medicina la Iaşi în 2002. Anii IV şi V de rezidenţiat i-a urmat la Clinicile Universităţii Catolice „Mont-Godinne", unde a lucrat la Secţia de Cardiologie. Câştiga lunar 1.600 - 1.800 de euro, faţă de nici 200 de euro cât ar fi obţinut ca rezident în ţară.

Citiţi şi:

Studiu: Migraţia personalului din Sănătate

BBC: "Sistemul sanitar românesc este în prag de colaps"

De trei ani s-a întors la Iaşi şi este medic la Clinica II a Spitalului „Sf. Spiridon". Salariul de bază e de 1.600 de lei. Cu tot cu sporuri, leafa se ridică la cel mult 2.100 de lei. Pentru aceşti bani, ieşeanca face câte trei-patru gărzi pe lună, ceea ce înseamnă 24 de ore de muncă la foc continuu. În plus, consultă 25 de pacienţi pe zi şi are grijă de alte 40 de persoane internate în clinică. „Este o muncă inumană. Nu mai ai timp nici să respiri", a declarat medicul.

Pentru că în Belgia câştiga de zece ori mai bine şi monitoriza un salon cu 24 de pacienţi, dr. Floria va pleca săptămâna viitoare din nou în această ţară pentru 38.000 de euro pe an, la care se adaugă plata pentru orele suplimentare şi gărzile de weekend.

12.800 de cadre plecate

Din 2007 şi până la jumătatea lui 2010, Ministerul Sănătăţii (MS) a eliberat 8.331 de certificate de conformitate pentru medici. În baza acestora, ei pot lucra în străinătate. 5.600 de doctori, dintre cei 40.000 câţi sunt în România, au părăsit deja sistemul, potrivit statisticilor oficiale. La aceştia se adaugă şi numărul asistentelor medicale aflate la muncă în străinătate - 6.800 dintre cele 120.000. De la 1 septembrie, oficialii din Ministerul Sănătăţii au anunţat că vor simplifica procedura de eliberare a certificatelor de conformitate: medicii îşi vor putea depune dosarele la direcţiile judeţene de sănătate publică unde îşi au domiciliu şi nu la Ministerul Sănătăţii ca până acum.

Migrează profesioniştii

Motivele care determină cadrele medicale să plece din ţară sunt în principal legate de salariile mari din Occident, de nevoia de a câştiga suficient pentru a-şi întreţine familia şi a putea plăti datoriile. Potrivit studiului „Tendinţa de migrare a personalului din sistemul sanitar", comandat de Federaţia „Solidaritatea Sanitară", procentul celor care sunt hotărâţi să plece la muncă afară e de 38%. Cei mai mulţi dintre cei care doresc să emigreze sunt profesionişti, au între 30 şi 39 de ani, cu o vechime de peste 10 de ani în specialitate.

„Nu cunosc niciun caz de medic întors pentru că nu s-a adaptat profesional", a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR). El a adăugat că medicii care pleacă nu au de gând să se mai întoarcă: „Vor reveni dacă Guvernul va investi masiv în sistemul sanitar". Potrivit datelor CMR, medicii care în 2009 au părăsit România au ales Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Germania şi Belgia.

BBC: Sistemul sanitar din România e pe butuci

Lipsa fondurilor şi a cadrelor medicale care pleacă în străinătate a adus sistemul sanitar din România pe marginea prăpastiei, arată BBC News. România alocă sănătăţii cel mai mic procent din PIB (3,6%) dintre toate ţările UE, iar din pricina recesiunii intenţionează să cheltuiască şi mai puţin. Spitalele din România sunt pline de datorii, majoritatea rămân uneori fără medicamente şi materiale sanitare. „Nu aş spune că sistemul e pe marginea prăpastiei, ci mai degrabă că este într-un moment dificil. Trebuie să găsim calea care să ne scoată din aceste probleme", a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătăţii, pentru BBC.

Medicii rezidenţi români au salarii cu puţin peste 300 de euro pe lună (1.400 de lei), iar asistentele şi mai puţin. Odată cu măsurile de austeritate luate de Executiv aceste salarii „demne de milă" vor fi tăiate cu 25%, arată BBC. România a pierdut din 2007 până în 2010, 5.600 de medici. Aceştia pleacă în Vest, unde pot câştiga şi de zece ori mai mult decât acasă. România are una dintre cele mai mari rate de infecţie cu tuberculoză din UE, iar problemele pe care le are în sistemul sanitar ar putea afecta şi restul ţărilor europene în condiţiile în care românii pot călători liber. BBC aminteşte şi de cazul băieţelului de 9 ani din Olt, Cristian Grigore, care s-a dus cu mâna ruptă la Spitalul din Slatina şi a plecat acasă cu o infecţie care i-a curmat viaţa.

Un alt caz relatat e al solistei de operetă Amalia Antoniu, care a intrat în comă după ce a contractat o infecţie nozocomială în Spitalul CF2. În aceste condiţii, operaţia de hernie de disc a preşedintelui Băsescu făcută la Viena acum câţiva ani e o „palmă pe obrazul românilor", a conchis solista pentru BBC.

Studiul „Tendinţa de migrare a personalului din sistemul sanitar" a fost realizat între decembrie 2009 şi iulie 2010. După anunţarea măsurilor de austeritate, în special a reducerii cu 25% a salariilor, răspunsurile cadrelor medicale înclinând mai mult spre plecare (a crescut cu 4% procentul celor foarte hotărâţi să emigreze). În plus, a scăzut procentul celor care ar munci afară, pentru că acolo veniturile sunt mai mari şi s-a dublat procentul celor care spun că ar pleca pentru a-şi putea întreţine familia.