Cerşetori plătiţi de francezi să se întoarcă în ţară

localităţi timişene, dar şi din Cluj, Arad, Caraş-Severin, Prahova şi Alba şi fac parte acum dintr-un proiect-pilot al francezilor, de reinserţie în ţara natală.Potrivit oficialilor

localităţi timişene, dar şi din Cluj, Arad, Caraş-Severin, Prahova şi Alba şi fac parte acum dintr-un proiect-pilot al francezilor, de reinserţie în ţara natală.
Potrivit oficialilor francezi care se ocupă de proiect, rromii au trăit în caravane insalubre, în suburbiile Parisului, din mila organizaţiilor umanitare. Niciunul dintre ei nu a avut probleme cu autorităţile şi au semnat chiar angajamente prin care declară că sunt de acord să se întoarcă de bunăvoie acasă. Aceasta este o premieră, pentru că până acum zeci de rromi au fost pur şi simplu expulzaţi de pe teritoriul francez. Toate cele 54 de persoane care s-au întors aseară în Timiş fac de acum înainte parte dintr-un proiect iniţiat de autorităţile din Franţa, prin care primesc bani, sunt ajutaţi să se reintegreze social în ţara de origine şi chiar să întemeieze mici afaceri. De exemplu, fiecare persoană adultă a primit o aşa-numită "primă de sosire", în valoare de 153 de euro. Ajutorul financiar acordat de francezi nu se opreşte însă aici, astfel că rromii vor fi beneficiarii unor sume mai consistente, care se ridică la 1.500-2.000 de euro de persoană, ca ajutoare pentru rechizitele copiilor, cazare sau alimente. Francezii au mobilizat ieri mai multe oficialităţi timişene, de la Prefectura Timiş la Serviciul de evidenţă informatizată a persoanei, Direcţia pentru protecţie socială, dar şi primarii localităţilor din care rromii au declarat că provin, al căror sprijin a fost solicitat pentru reinserţia socială.

Înapoi acasă
Grupul de 54 de rromi a călătorit cu autocarul timp de mai multe zile din Franţa până la Timişoara, de unde au fost transportaţi în localităţile de provenienţă, majoritatea din Timiş. şase dintre ei, bolnavi de tuberculoză, au nevoie în continuare de asistenţă medicală şi au fost asistaţi în autocar de trei voluntari de la Crucea Roşie. Problema cea mai mare este însă în cazul a patru persoane, dintre care o femeie însărcinată, care au declarat că nu au unde să locuiască. Pentru că foarte mulţi nu aveau acte de identitate (doar documente de liberă trecere eliberate de autorităţile din Franţa), rromii au fost nevoiţi să aştepte nu mai puţin de 11 ore la frontiera dintre Austria şi Ungaria. Doi dintre ei nu au ajuns încă la Timişoara şi, până la rezolvarea problemelor, sunt cazaţi la Ambasada Franţei din Ungaria.

Sub protecţia francezilor
Proiectul-pilot pentru reinserţia rromilor în ţara de origine a fost demarat de autorităţile franceze la începutul lunii iulie. Mediatorii din cadrul prefecturii Seine-de-Marne i-au lămurit că singura alternativă la expulzare este să accepte de bunăvoie să plece acasă. În schimb, rromii vor fi practic sub protecţia francezilor timp de un an, vor primi bani şi vor fi ajutaţi să se integreze. Cei de la organizaţia creştină YMCA se ocupă cu monitorizarea proiectului în România. Francezii vor ca, prin acest proiect, să-i aducă acasă pe toţi cei peste o sută de rromi care trăiesc în condiţii mizerabile, fără utilităţi şi fără locuri de muncă, la marginea Parisului. Timp de un an, ei vor avea interdicţie de a intra pe teritoriul Franţei. În tot acest timp, familiile de rromi vor fi asistate de reprezentanţii YMCA, care trebuie să întocmească rapoarte regulate despre situaţia lor socială. După şase luni, rromii vor fi vizitaţi şi de o delegaţie de francezi, care vor veni să verifice rezultatele preliminarii ale proiectului.