Vânzarea cabinetelor, pomană fără lumânare

de gradul 0, cum este municipiul Bucureşti, preţul maximal este de 70 euro/mp, ceea ce face ca medicii să scoată din buzunar între 2.500 şi 3.000 de euro pentru un spaţiu similar unei

de gradul 0, cum este municipiul Bucureşti, preţul maximal este de 70 euro/mp, ceea ce face ca medicii să scoată din buzunar între 2.500 şi 3.000 de euro pentru un spaţiu similar unei garsoniere. Funcţie de zonă, acesta ar costa între 20.000 şi 60.000 de euro. Pentru localităţile de rangul I, preţul a fost stabilit la 50 euro/mp , "tariful" scăzând până la 15 euro/mp, pentru localităţile de rangul V. Preţurile pot fi diminuate cu 10 la sută de către o comisie alcătuită din reprezentanţi ai Colegiului Medicilor, ai Fiscului şi primăriei, dacă spaţiul este situat într-o clădire mai veche de 30 de ani sau într-o localitate cu deficit de medici. Vânzarea spaţiilor medicale se poate face cu plata în rate pe 15 ani, cu un termen de graţie de un an. Preţul de vânzare al terenului pe care se află cabinetul este de 1 euro/mp, pentru o suprafaţă de maximum 250 mp, iar pentru restul suprafeţei terenul se vinde la preţul pieţei. Chiar şi spaţiile medicale care se află în sediile consiliilor locale şi judeţene, regiilor şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, şcolilor şi altor instituţii publice pot fi vândute, dacă există acordul proprietarului.

Legea oferă portiţe speculanţilor imobiliari
După introducerea Asigurărilor, medicii au ocupat cabinetele în baza contractului cu CNAS, fie în sistem de comodat, fie în concesiune. Rezilierea contractului cu Casa ar fi însemnat şi pierderea spaţiului. Autorităţile susţin că, acum, schimbarea destinaţiei cabinetului va duce la anularea contractului de vânzare, dar Legea privatizării oferă portiţe de scăpare. Destinaţia spaţiului medical poate fi schimbată cu acordul direcţiei de sănătate publică, al Colegiului Medicilor, al consiliului judeţean sau al consiliului local, dacă autorităţile nu au optat în scris pentru a redeveni proprietarul spaţiului. Legea a fost susţinută de parlamentarii-medici din toate partidele, mulţi dintre ei lucrând în sistem sau având chiar cabinete medicale. Privatizarea este justificată prin nevoia de investiţii. "ţin foarte mult ca doctorii să devină stăpânii cabinetelor, pentru că numai aşa vor fi interesaţi să le doteze", a declarat Adrian Neacşu, şef al Autorităţii de Sănătate Publică a Capitalei.

Medicii, bucuroşi de chilipir, speriaţi de norme
Medicii sunt mulţumiţi că au siguranţa spaţiului în care lucrează şi că au primit cabinetele la preţuri modice. Nu toţi sunt însă favorizaţi de soartă. Spaţiile medicale situate în imobile retrocedate pot fi vândute numai după definitivarea situaţiei. Cei de la periferia oraşelor mari se tem că vor plăti prea mult pentru nişte coşmelii nerenovate, în timp ce medicii din centru vor lua spaţiul doar pentru valoarea imobiliară. Medicii tineri sunt supăraţi că, în loc să intre în oraşe prin concurs, vor trebui să-şi cumpere cabinete la preţul pieţei, fără a beneficia de "subvenţii" .
Privatizarea nu rezolvă situaţia satelor fără medici. Câteva consilii locale au refuzat, la încercări anterioare de privatizare, să trateze medicina ca pe o afacere, refuzând vânzarea cabinetelor pe care le aveau în proprietate. Unii medici se tem că vor trebui să investească foarte mult în renovarea sediului, acreditarea şi controlul devenind mult mai stricte. Statul nu putea închide cabinetele pe care nu le renova, cum nu închide nici spitalele fără autorizaţie, dar va pretinde "privaţilor" respectarea strictă a normelor.