Teodora Enache: „Prefer să vorbesc despre mine pe scenă”

„A doua Ella Fitzgerald”, cum a fost numită peste ocean, şi una dintre cele mai valoroase voci ale jazzului românesc, locuieşte de puţin timp la Cluj.

Ce face Teodora Enache la Cluj?
T.E.: Am ales Clujul ca fiind portul în care membrii familiei să se adune şi să savureze liniştea şi intimitatea. O oază în care sa ne putem creşte copiii, să ne putem planta florile, să ne încărcăm bateriile şi să putem pleca mai departe… Anul care a trecut a fost extrem de generos, prin venirea pe lume a celui de-al doilea copil, an în care mi-am intrerupt activitatea concertistică,în care m-am dedicat familiei. Acum,de la 1 Martie, am reluat concertele, primul fiind la Muchen,urmând Bruxelles, Geneva etc. O pauză binemeritată, timp în care am adunat multe, multe poveşti frumoase care aşteaptă a fi cântate…

Vă veţi implica, în vreun fel, în proiecte muzicale la Cluj-Napoca?
T.E.: Din păcate nu am timp pentru organizări de evenimente culturale, dar bineînţeles, voi susţine în Cluj mai multe concerte şi voi aduce muzicieni renumiţi din alte colţuri ale lumii. Sper să se găsească doritori şi susţinători ai muzicii de jazz şi aici, în Cluj, cu care să pot colabora în acest sens.

Veţi continua proiectul „Rădăcini”, pentru recuperarea folclorului românesc, sau vă opriţi la Maria Tănase?
T.E.: Proiectul „Rădăcini” este proiectul la care voi lucra mereu - fie că este vorba de muzica românească, fie de cea evreiască, sau de muzica negrilor. Este modul în care putem spune că, adânc, foarte adânc, radacina noastră comună este de fapt una. Deci, nu mă voi opri la Maria Tanase, voi merge şi mai departe.

Americanii ştiu să îşi vândă valorile, că este vorba de cântăreţi de jazz, actori sau academicieni. La noi în ţară sunt promovate adevăratele valori?  
T.E.: Da, din păcate, aşa cum zicea şi domnul Patapievici, avem flori minunate , dar avem nevoie de grădinarii vestici pentru îngrijirea lor... în ultimii ani, a fost vizibilă susţinerea puternică din partea Institutului Cultural Român, dar asta nu este de ajuns. Avem nevoie de oameni pricepuţi, de manageri care să ştie să promoveze şi valoarea. La noi în ţara, deocamdată  apar „manageri culturali” peste noapte, care ştiu să faca bani doar din acţiuni care nu au nimic în comun cu cultura, trăiască party- urile şi talk- showurile şi fetele dezbrăcate care îşi caută un pretext de a aparea pe scenă!!

Ce planuri de viitor aveţi?
T.E.: Mă pregătesc de un nou turneu în America, de concerte şi festivaluri în Europa şi... evident, concertele promise de la Cluj.
 
Credeţi că muzica de jazz este promovată în România la adevărata ei valoare? Care este diferenţa dintre percepţia publicului autohton şi a celui străin în ceea ce priveşte muzica jazz?
T.E.: Muzica de jazz nu este deloc promovată în România, în afară de cele câteva festivaluri - Sibiu, Timişoara, Cluj, Bucureşti - care se fac cu multe aventuri şi greu-tăţi. În acelaşi timp, jazzul o duce greu peste tot în lume…E o muzică a elitelor, nu a maselor şi, ca atare , apar consecinţele.

Enumeraţi cele mai importante trei momente din viaţa dumneavoastră.
T.E.: Sunt mai multe…Momentul în care am decis să mă dedic muzicii de jazz, cel în care s-a născut fetiţa mea Maria Corina, momentul în care mi-am întâlnit sufletul iubit, şi cel în care s-a nascut fiul nostru, Ian.

Tot ce are vibraţie înaltă
 „Tot ce are vibraţie înaltă. Natura, copiii, jocul, meditaţia, dansul sub cerul liber, tot ceea ce vine din iubire. Îmi place să ciresc Krishnamurti,Tagore, Kahlil Gibran… Pe de altă parte, e aşa de pitoresc când, după un concert greu, pe o scenă internaţională, unde ai fost aclamat si ovaţionat, să poţi veni acasă şi să nu te recunoască vecinii de cartier, să nu te urmarească, să  îţi poţi încălţa ghetele uzate, să nu te fardezi şi să traieşti pur şi simplu în cel mai natural mod…”, marturiseşte Teodora Enache.

Profilul artistei
Născută la 30 septembrie 1967, in Oneşti
Studii: Licenţiată în matematică, cursuri de canto la Academia de Muzică din Iaşi.
Familie: Căsătorită, doi copii