Ţara în care miriştile mistuie totul în cale

Arderea controlată a unor terenuri agricole se poate face cu acord special din partea Gărzii de Mediu şi cu aviz de lucru cu focul, eliberat de către Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă

Arderea controlată a unor terenuri agricole se poate face cu acord special din partea Gărzii de Mediu şi cu aviz de lucru cu focul, eliberat de către Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă

Pârjolirea ogoarelor după strângerea recoltei a devenit un obicei împământenit al ţăranului român. În cele mai multe cazuri nu există nicio autorizaţie, deşi legea prevede clar acest lucru. Accidentul petrecut vineri pe Autostrada Soarelui, în care o persoană şi-a pierdut viaţa, iar alte şapte au fost grav rănite, a arătat care pot fi consecinţele incendierii nesăbuite a miriştilor. În loc să prevină astfel de tragedii, autorităţile se complac pasându-şi responsabilitatea.

"Garda de Mediu Călăraşi s-a sesizat încă de pe 3-4 iulie referitor la incendierile ilegale. Am dat încă de atunci amenzi! Şi îi tot amendăm pe incendiatori de 10 ani încoace", spune comisarul-şef al Gărzii Naţionale de Mediu Călăraşi, Gheorghe Ganea. Numai că incendiatorii poartă GNM prin instanţe, până când scapă. "Ni se cere să facem dovada vinovăţiei respectivilor proprietari şi asta este destul de greu", spune Gheorghe Ganea.

Practic, toţi proprietarii care recurg la aceasta metodă, mult mai ieftină decât strângerea şi balotarea paielor rămase, trebuie să se conformeze mai multor măsuri: să ia autorizaţie de la Garda de Mediu, de la Pompieri, de la autorităţile locale, să tragă brazde la marginea terenurilor care urmează a fi incendiate, pentru a nu se extinde focul. "Vin să solicite aceste aprobări, spunând că au rozătoare pe terenurile respective, că există vreo ciupercă sau păioasele suferă de diverse boli şi singura soluţie de decontaminare este să le ardă", precizează comisarul GNM pe Călăraşi.

Sâmbătă, inspectorii GNM au observat că există brazde la limita terenurilor de lângă autostrada A2. "Deci era mai mult decât clar că există intenţia de incendiere a acestor terenuri! De mulţi ani se întâmplă asta şi nimeni n-a luat niciodată vreo măsură. Proprietarii sau deţinătorii de terenuri agricole sunt mână în mână cu direcţiile agricole şi, decât să adune paiele rămase pe câmp în baloţi, preferă să le dea foc pentru că ies mai ieftin", a constatat Gheorghe Ganea.

Garda Naţională de Mediu i-a amendat pe toţi proprietarii incendiatori care nu deţineau autorizaţie de dat foc. "Mai mult decât atât nu putem face! Incendierea miriştei nu înseamnă o poluare pronunţată şi fumul rezultat nu poate fi <> în funcţie de efectele pe care le produce. În situaţia accidentului de pe autostradă, nu Garda Naţională de Mediu poate fi acuzată că nu a luat măsuri", explică Daniel Fiţa, purtătorul de cuvânt al GNM.

Doar două avize sunt necesare

Arderea controlată a unor terenuri agricole se poate face cu un acord special din partea Gărzii de Mediu, plus un aviz de lucru cu focul, care se eliberează de către Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, aflat în cadrul primăriilor şi coordonat de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Aceste prevederi se regăsesc în "Normele generale de apărare împotriva incendiilor", aprobate de ministrul internelor în februarie 2007. În documentul citat se menţionează că "utilizarea focului deschis în loc cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt este interzisă".

Mai mult, potrivit purtătorului de cuvânt al IGSU, Alin Maghiar, avizul de lucru cu focul este valabil doar pentru ziua în care este eliberat. Conform legii, arderea controlată a terenurilor agricole se face numai după ce suprafeţele vizate au fost parcelate în prealabil cu tractorul, pentru ca focul să nu se extindă. Alte măsuri obligatorii: supravegherea permanentă şi dotarea cu butoaie de apă, lopeţi şi caznale a personalului care realizează incendierea. Conform Hotărârii de Guvern din 6 iunie 2007, arderea fără aviz de lucru cu focul se amendează cu sume de la 1.000 la 2.500 de lei. IGSU avertizează că terenurile agricole pot lua foc şi de la o ţigară aruncată neglijent sau chiar de la un ciob, din cauza efectului de lupă.

Focul strică pământul

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii au declarat că aprinderea miriştilor este interzisă prin lege. Astfel, Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 312/2004 prevede interzicerea aprinderii miriştilor în scopuri de igienizare, deoarece se pot produce grave incendii cu afectarea localităţilor, dar şi a populaţiei din mediul rural. Totodată, astfel de incendieri afectează grav microorganismele din terenul agricol, până la 15 cm adâncime, şi aduc un grav prejudiciu recoltei viitoare, constituind totodată un grav atentat la mediul înconjurător, deoarece gazele de ardere sunt extrem de toxice.

Păduri distruse de foc

În toată ţara, a utorităţile încearcă să ia măsuri pentru prevenirea incendiilor. În Suceava, traseele rutiere cu circulaţie intensă sunt monitorizate pentru a se preveni incendierea culturilor din zona apropiată drumurilor, iar primăriile din judeţ sunt obligate să anunţe populaţia că aprinderea miriştilor este ilegală. Nu peste tot însă s-a putut interveni la timp pentru prevenirea incediilor. Peste o sută de hectare de vegetaţie uscată şi de lizieră a unei păduri de stejar au fost distruse de foc, duminică seară, în judeţul Mehedinţi. Lichidarea focarului a fost extrem de dificilă din cauza suprafeţei foarte întinse pe care s-au propagate flăcările. Incendiul are drept cauză focul pus de oameni pentru igienizarea terenurilor agricole învecinate.

Incendiu la groapa de gunoi Glina

Un incendiu puternic a izbucnit duminică seară, în jurul orei 21.30, la groapa de gunoi Glina, de lângă comuna Popeşti-Leordeni din judeţul Ilfov. Focul s-a răspândit rapid pe câteva sute de metri pătraţi, degajând un fum gros. Poliţiştii au monitorizat circulaţia rutieră pentru a preîntâmpina accidente de proporţia celui de pe Autostrada Soarelui, de la sfârşitul săptâmânii trecute. Focul a fost stins complet în jurul orei 4.00 dimineaţa. Aproximativ 5.000 de metri pătraţi de deşeuri au fost cuprinşi de flăcări. Comisarii Gărzii de Mediu au constatat poluarea şi au decis sancţionarea firmei de care aparţine depozitul cu 10.000 de lei pentru că nu a monitorizat în permanenţă zona tocmai pentru prevenirea unor astfel de incidente.