SMURD-ul îşi face publicitate, dar Ambulanţa duce greul

spune dr. Mircea Oprişan, preşedintele Asociaţiei Serviciilor de Ambulanţă

Decorarea doctorului Raed Arafat a făcut ca ambulanţierii să se considere jigniţi şi să lanseze o scrisoare deschisă către Preşedinţia României, în care îl catalogau pe reprezentantul SMURD drept beneficiarul unei campanii de imagine. Dezbaterile au loc în plină campanie de promovare a pachetului de reformă "Nicolăescu", care conţine şi o lege a asistenţei de urgenţă. Pentru a afla părerea specialiştilor, am stat de vorbă cu preşedintele Asociaţiei Serviciilor de Ambulanţă din România, dr. Mircea Oprişan.
[ De ce au trimis sindicatele din Ambulanţă acea scrisoare deschisă către Traian Băsescu?
- Colegilor mei li s-a părut nedrept să fie decorat un exponent al SMURD-ului, fără să se facă o referire la serviciul de ambulanţă. SMURD-ul este, ce-i drept, spectaculos, iar domnul Arafat este o vedetă. SMURD-ul are grijă să-şi facă publicitate, îşi filmează cazurile şi face lucruri foarte frumoase şi spectaculoase, dar tot Ambulanţa duce greul. În plus, SMURD-ul lucrează în sistem "tampon" cu Ambulanţa, deci nu are cum să întârzie, aşa cum mai păţim noi. De aici apare acea eficienţă extraordinară a lor. Oricum, aceeaşi situaţie există şi în alte ţări. În Franţa s-a purtat un fel de război între Ambulanţă şi serviciile de tip SMURD. Diferenţa este că în Franţa problema s-a rezolvat prin delimitarea ariei de acoperire a fiecărui serviciu. SMURD-ul lor, aşa-numitul SAMU, se ocupă de accidente, iar Ambulanţa de restul problemelor medicale. La noi această tendinţă de delimitare, care ar şi eficientiza serviciile, nu s-a dorit până acum.
[ Prin pachetul de legi propus de Eugen Nicolăescu se vor putea rezolva aceste probleme?
- Am avut şi noi mai multe propuneri, iar o mare parte au fost incluse în textul legii, dar au mai rămas aspecte asupra cărora nu s-a ajuns la consens. SMURD există deja în 7-8 judeţe. Unul dintre ele ţine de extinderea SMURD-ului în toată ţara. Astfel, s-ar putea ajunge foarte uşor la cazuri de dublă solicitare. Şi în loc să meargă fiecare unde trebuie, pot apărea cazuri unde la o urgenţă să vină şi Ambulanţa şi SMURD-ul, în timp ce pentru o altă urgenţă să nu mai fie echipaje disponibile. Un alt aspect este cel al paramedicilor, care, conform legii, nu pot fi folosiţi decât de SMURD. Or, în cazuri de urgenţe medicale, paramedicul ar putea înlocui personalul medical, aducând un suport vital în rezolvarea situaţiei.
[ Există şi alţi concurenţi privaţi pentru Ambulanţă. Este în folosul pacienţilor această concurenţă?
- Ambulanţa e parazitată la ora actuală de două fenomene. În primul rând, noi nu avem dreptul să refuzăm vreo solicitare. Acest lucru se transformă destul de des într-un abuz. Există pacienţi care cheamă Ambulanţa de 100 de ori pe an. Apoi este sistemul medicului de familie. Acesta nu este stimulat să facă vizite la domiciliu. El transferă toate cazurile către noi şi apar nenumărate solicitări, care pierd timpul şi banii Ambulanţei, nefiind vorba de urgenţe medicale. Rolul medicului de familie trebuie crescut. El este cel care ar trebui să cheme Ambulanţa. După cum se ştie, în ţările UE, toţi cei care merg la spital fără a avea urgenţe, pentru radiografii de exemplu, se deplasează cu ambulanţe particulare, care au contracte cu Casa de asigurări. Astfel se reduce numărul solicitărilor către Ambulanţa de stat, iar pacientul nu are nimic de plătit în plus.
[ Se poate vorbi de o privatizare a Ambulanţei?
- Anumite segmente se vor privatiza. Există deja cazuri, cum ar fi judeţul Hunedoara, unde transportul pentru dializă este deja privatizat. Pentru vizite la domiciliu, sistemul privat va continua să se dezvolte. Iar odată cu intrarea în Uniunea Europeană această privatizare se va desfăşura într-un ritm extrem de accelerat. Doar sistemul de urgenţe nu poate fi privatizat, motiv pentru care trebuie găsite alte soluţii.