Românii ar putea profita de criza de spermă din Europa

0
Publicat:
Ultima actualizare:

refuză să mai vină la centrele de profil. Criza afectează familiile care îşi doresc copii, dar au probleme cu spermatogeneza.Mii de cupluri din Marea Britanie apelează la inseminare

refuză să mai vină la centrele de profil. Criza afectează familiile care îşi doresc copii, dar au probleme cu spermatogeneza.
Mii de cupluri din Marea Britanie apelează la inseminare artificială sau la fecundare in vitro, multe fiind dispuse să facă "turism medical" pentru a-şi rezolva problema în zone cu o legislaţie favorabilă. Încă patru ţări europene şi Noua Zeelandă au introdus legi care deschid arhivele centrelor de reproducere umană asistată, iar o eventuală decizie a justiţiei americane într-un caz de acest fel ar putea deveni lege în SUA.
În România, pachetul de legi ale reformei sanitare acoperă şi transplantul, reglementând favorabil atât donarea de spermă, cât şi reproducerea asistată.

Sperma, produs de transplant
"Sperma donată sau embrionii rezultaţi in vitro sunt considerate produse pentru transplant, ne-a declarat dr. Victor Zota, director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant. Banca de spermă are obligaţia să păstreze fişa donatorului 30 de ani, păstrând confidenţialitatea. Dacă donatorul descoperă că are o boală genetică, are obligaţia să anunţe centrul, dar identitatea sa rămâne necunoscută".
Prima bancă de spermă din România funcţionează la Spitalul "Panait Sârbu" din Bucureşti, al cărui Centru de reproducere umană asistată are cele mai bune rezultate.
"Avem circa o sută de donatori, ne-a declarat dr. Anca Vasilescu, care nu sunt recompensaţi cu bani, dar obţin un set complet de analize, care altfel i-ar costa aproape 2 milioane de lei. După ce realizăm câteva donări, îi scoatem de pe liste. În ultima vreme, rezultatele centrului au atras şi cupluri din străinătate, în special români din diaspora, dar şi italieni. Să nu uităm că primul născut din banca noastră de spermă este un băieţel venit pe lume în 2000, în Chişinău". Fişele menţionează doar caracteristicile fizice şi psihice ale donatorului, astfel încât beneficiarii transplantului să poată alege.

Inseminarea cea mai ieftină din Europa
Inseminarea artificială presupune introducerea spermei din "bancă", folosind un cateter special, în uter. Costul este de 200 RON, la stat, şi 400 de euro, în privat.
Fertilizarea artificială se face in vitro, după prelevarea ovocitului, iar embrionul rezultat este implantat în uter. Costurile, ca şi rata de eşec, sunt mai mari: 2.000-3.000 euro.
Câştigurile, în caz că vor veni mai multe cupluri străine pentru "fertilizare", sunt mai ales de imagine, promovând medicii din ţară. Cele mai profitabile servicii medicale oferite cetăţenilor din alte ţări sunt operaţiile estetice, tratamentele stomatologice sau intervenţiile chirurgicale minim invazive.
Nici măcar criza de spermă din Europa nu va aduce câştiguri care să salveze fabrici nerentabile, aşa cum propuneau, acum câţiva ani, muncitorii de la ARO.

Sânge din placentă, depus la o "bancă" din Slovacia
"Până în prezent, nicio instituţie din România nu a solicitat autorizaţie de export a unui embrion sau a spermei congelate, ne-a declarat dr. Zota, însă am aprobat exportul de celule recoltate din cordonul ombilical, pentru Slovacia. Acolo, mamele pot conserva, într-o bancă de sânge, celule stem, recoltate la naştere, pentru un eventual transplant de măduvă, necesar peste zeci de ani, dacă fiul sau fiica lor are leucemie." Stocarea celulelor stem recoltate la naştere este la modă peste tot în lume.
Părinţii pun de-o parte sânge din cordonul ombilical, pentru că doar astfel se pot recolta celule suşă, având capacitatea de a se transforma în diverse ţesuturi şi chiar organe. Firma care recoltează celulele stem este localizată în Cluj, percepând 890 euro pentru recoltare şi 15 euro plus TVA pentru fiecare an de depozitare în Slovacia.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite