Proliferarea nucleară e mai puternică decât oricând

a celor petrecute atunci. Explozia "Băieţelului" ("Little Boy") a degajat o imensă cantitate de căldură. Pârjolul a distrus aproape toate clădirile pe o rază de peste 2,5 km. Când suflul de

a celor petrecute atunci. Explozia "Băieţelului" ("Little Boy") a degajat o imensă cantitate de căldură. Pârjolul a distrus aproape toate clădirile pe o rază de peste 2,5 km. Când suflul de foc s-a izbit de munţii înconjurători, s-a reflectat aidoma unui ecou şi s-a năpustit din nou asupra centrului oraşului.
Au pierit instantaneu 78.000 de oameni, iar până la sfârşitul anului, ca urmare a efectelor radiaţiilor, bilanţul victimelor a ajuns la 140.000, din totalul de 350.000 locuitori cât număra oraşul. Alte zeci de mii de victime s-au adăugat peste trei zile, la 9 august, când a fost lansată bomba de la Nagasaki.

Apeluri căzute în gol
Ca în fiecare an, comemorarea tragediei de la Hiroshima a fost marcată de ceremonii speciale. La 8,15, ora când s-a produs fatalul eveniment, mulţimea adunată în Parcul Memorial al Păcii, din mijlocul oraşului, sosită din toate colţurile lumii, a păstrat un moment de reculegere. Pe firul cursurilor de apă s-au dat apoi drumul la mii de lampioane colorate, cu mesaje de pace şi rugăciuni scrise pe hârtie din paie de orez. Anul acesta s-a creat şi un site special care permite oamenilor de pe întreaga planetă să-şi împărtăşească gândurile pe care le trezesc tragicul eveniment. Într-un mesaj special, secretarul general al ONU, Kofi Annan, a cerut întărirea regimului de neproliferare.

Clubul nuclear, în continuă creştere
Din păcate, asemenea cuvinte par a fi căzut în gol. Chiar în ziua comemorării Hiroshimei, Teheranul a respins rezoluţia Consiliului de Securitate de a înceta fabricarea uraniului îmbogăţit. Prin încălcarea Tratatului de Neproliferare, clubul posesorilor de arme nucleare mai include astăzi, pe lângă cele mari cinci puteri, Israelul, India, Pakistanul, Coreea de Nord, iar mâine, cine ştie, poate şi Iranul.
Unde se va opri această cursă? Întrebarea rămâne fără răspuns, iar sutele de mii de victime de la Hiroshima şi Nagasaki se constituie într-un reproş mut adresat unei lumi care, în inconştienţa ei, se balansează, poate, pe marginea prăpastiei.