Primăvara de octombrie ţine până sâmbătă
0
Căldura şi seceta sunt efecte ale schimbărilor climatice. Temperaturile ridicate vor dura până la sfârşitul săptămânii, când vom avea primele precipitaţii serioase din această toamnă.
Meteorologii susţin că prima zi de toamnă autentică va fi sâmbătă, când va ploua în estul, centrul şi nordul ţării. Specialiştii spun că prelungirea verii are efecte directe asupra plantelor şi a păsărilor migratoare. În plus, căldura suprapusă peste lipsa de precipitaţii accentuează starea de vegetaţie a culturilor agricole.
Maria Catană, inginer horticultor, susţine că înflorirea plantelor şi toamna nu este un fenomen izolat, ci a fost frecvent întâlnit în ultimii şapte ani. „Prin a doua înflorire, plantele îşi consumă substanţele nutritive pe care le depozitează pentru perioada de iarnă. Pentru că aceste substanţe sunt consumate în avans, atunci când vine iarna ele sunt mai puţin pregătite pentru iernat, iar la primăvară vor avea un deficit de înflorire. Ceea ce înseamnă că producţia de anul viitor va fi mai slabă", explică Maria Catană.
Specialistul spune că fenomenele din acest an au loc din cauza schimbărilor climatice prin care trecem. „A fost o vară secetoasă care are influenţă asupra proceselor metabolice ale plantelor şi le dereglează", arată inginerul horticol.
Cristian Remus Papp, biolog de la organizaţia ecologistă World Wild Fund (WWF), susţine că înflorirea tomnatică a pomilor este un semn că, local, are loc o creştere a temperaturilor. „Teoretic, înflorirea pomilor a doua oară nu trebuie să afecteze producţia de anul viitor, dar pentru că fenomenul se repetă mai mulţi ani la rând, atunci se va înregistra o scădere a producţiei", a spus Papp.
Păsările apar în alte locuri
Căldura neobişnuită din această vară derutează şi păsările migratoare, care pleacă mai târziu decât ar trebui. „Nu este prima dată când avem o vară prelungită. În aceste perioade, migraţia păsărilor este decalată cu una-două săptămâni, păsările stau mai mult pentru că încă au hrană. Schimbarea vremii duce la situaţii când păsările pot să apară prin locuri în care n-au mai apărut", spune Marina Cazacu, ornitolog de la WWF.
Specialiştii de la Adminitraţia Naţională de Meteorologie arată că temperatura crescută şi lipsa precipitaţiilor accentuează seceta din pământ (pedologică). Ei spun că lipsa apei din sol va determina desfăşurarea cu dificultate a lucrărilor de pregătire a solului pentru culturile de toamnă, dar totodată va duce şi la întârzierea proceselor de răsărire şi dezvoltare a plantelor.
Elena Mateescu, directorul executiv de la laboratorul de agrometeorologie de la ANM, susţine că seceta este cel mai vizibil fenomen, iar pentru următoarele decenii nu sunt veşti îmbucurătoare pentru România. „Rezultatele modelelor agrometeorologice, în funcţie de evoluţia scenariilor schimbărilor climatice, arată pentru perioada 2020-2050 o descreştere a cantităţilor de precipitaţii cu cel puţin 20%, în special pentru regiunile din sud-estul, sudul şi estul teritoriului agricol al României, regiuni care sunt deja cunoscute ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul de secetă", arată Elena Mateescu.
Fenomene extreme în viitor
Primul documentar despre schimbările climatice din România - „Plus 2 Celsius" -, realizat de Asociaţia Terra Mileniul III, arată că românii care vor resimţi cel mai acut acest fenomen sunt agricultorii. Datele de la Agenţia Europeană de Mediu relevă că ţara noastră se va confrunta în câteva zeci de ani cu deşertificări pronunţate, teritorii sub ape, fenomene meteo extreme şi dispariţia unor specii de animale şi plante. Prin realizarea unor simulări, experţii europeni au ajuns la scenarii care arată că nivelul Mării Negre ar putea creşte alarmant, ceea ce ar duce la dispariţia Deltei Dunării.
31,4 grade Celsius este recordul absolut de căldură toamna şi a fost înregistrat la Mangalia pe 17 octombrie 1973.
Plantele au „modificări hormonale"
Fenomen neobişnuit la Cluj. Mai mulţi salcâmi, meri, dar şi tufe de Forsythia au înflorit pentru a doua oară în acest an. „De vină" pentru toamna transformată în primăvară este, spun cunoscătorii, căldura neobişnuită din septembrie ce tocmai s-a încheiat.
Clujeanca Zamfira Damian e uimită de cum arată salcâmul de pe strada ei
În mijlocul Clujului, câţiva salcâmi de pe marginea şoselelor au dat din nou în floare, atrăgând privirile trecătorilor. „Te aştepţi să vezi peste tot frunze îngălbenite, care pică din copaci. Şi brusc te loveşte un iz inconfundabil, de flori de salcâm", spune Zamfira Damian, o pensionară de 77 de ani. „Sunt născută în Ţara Lăpuşului, Maramureş. Bunicii şi străbunicii mereu ziceau că, atunci când înfloreşte părul din ogradă şi toamna, va fi o iarnă foarte geroasă", mai spune femeia.
Salcâmii au înflorit din nou din cauza căldurii
Au înflorit şi merii timpurii
Directorul adjunct al Direcţiei Agricole Cluj, Iuliu Suătean, spune că aceste fenomene sunt frecvent întâlnite toamna, după câte o vară capricioasă, cu variaţii bruşte de temperatură şi cu secete îndelungate. Şeful Direcţiei se poate lăuda cu o astfel de „minune a naturii" chiar la el în ogradă: i-au înflorit mai mulţi meri. „E vorba de soiuri de meri timpurii. Am observat acum vreo două săptămâni fenomenul. Nu m-a surprins, după seceta îndelungată şi după căldurile din ultimele câteva săptămâni", arată Suătean.
Clujenii care se refugiază, pentru câteva clipe de linişte, în Grădina Botanică au putut admira, zilele acestea, tufele înflorite de Forsythia. „De regulă, acest fenomen apare mai frecvent în cazul pomilor fructiferi şi în cel al unor specii ornamentale, cum ar fi liliacul sau magnolia", a explicat ciudatul fenomen reprezentantul grădinii botanice clujene, prof. dr Gyorgy Feszt. Profesorul a adăugat că motivele unei înfloriri de toamnă sunt căldura excesivă şi seceta, care determină intrarea într-un repaus indus a plantelor.
„Prin variaţii mari de temperatură sau din cauza secetei prelungite, se perturbă ciclul normal de viaţă al plantelor. Astfel, ele intră în repaus şi pe timp de vară, dacă este mai rece. Încălzirea bruscă din această toamnă a determinat modificări hormonale care au dus la o a doua înflorire", completează Gyorgy Feszt. Şi la Focşani, liliacul a înflorit şi el pentru a doua oară în acest an.
Ana Breană, din Focşani, arată spre liliacul înflorit din faţa casei sale
Prognoza până în decembrie
Prognoza de la Administraţia Naţională de Meteorologie arată că până la sfârşitul săptămânii vremea va rămâne la fel de caldă ziua, dar cu temperaturi scăzute noaptea şi dimineaţa. Cel mai cald va fi miercuri şi joi, când la amiază maximele vor atinge 30 de grade în Lunca Dunării. Meteorologii spun că de vineri seara încep ploile în vestul ţării, iar în weekend va ploua mai mult în vestul, centrul şi nordul teritoriului.
În aceste zone, valorile termice vor fi sub cele normale, adică sub 20 de grade Celsius. Explicaţia pentru temperaturile ridicate din aceste zile este dată de faptul că ţara noastră se află sub influenţa unui câmp de presiune atmosferică ridicată, ceea ce face ca temperaturile maxime să fie cuprinde între 17 şi 26 de grade.
Vremea va fi frumoasă până în weekend
Şi în Capitală, vremea va continua să fie însorită, cu 23 de grade la amiază. Miercuri va fi cel mai cald şi în Bucureşti, cu 28 de grade. Meteorologii arată că maximele din următoarele zile vor fi peste normalul perioadei, cu 22 de grade la Sibiu, 24 la Oradea şi 25 la Timişoara.
Temperaturi normale în noiembrie şi decembrie
Prognoza pe următoarele trei luni de la Centrul European pentru Prognoza Vremii arată că toamna începe de la mijlocul lunii octombrie. Temperaturile medii din această lună vor fi normale pentru majoritatea regiunilor, mai puţin pentru sud-estul ţării, unde se pot înregistra valori mai mari. Din a doua parte a lunii octombrie va ploua mult mai des, iar cantităţile de precipitaţii se vor apropia de normal.
În noiembrie, valorile termice vor fi normale pentru această perioadă, cu o medie de 10 grade Celsius. Prognoza arată că în ultima lună de toamnă va ploua mai mult în estul şi în centrul ţării.
În decembrie, temperaturile vor scădea spre 0 grade Celsius în cea mai mare parte a teritoriului, mai puţin în sud-estul şi vestul ţării, unde valorile termice se pot situa peste mediile multianuale.
Se încarcă comentariile...
