Lucrare publică din România, premiată de UE

Reabilitarea căii ferate Câmpina-Predeal, din fonduri europene, a câştigat competiţia celor mai bune 27 de proiecte finanţate de UE, în urma votului cetăţenilor.

De foarte puţine ori, veştile legate de România şi fondurile europene au fost bune în ultimii ani. Mai tot timpul în România se vorbeşte de suspiciuni de fraudă, de administraţie proastă, de capacitate redusă de a cheltui banii UE. Proiectele pe transporturi şi modul în care au fost cheltuiţi banii UE pentru ele au însemnat contestaţii şi amânări ale începerii proiectelor.

La concurenţă cu spaniolii şi austriecii

De altfel în domeniul transporturilor rata de absorbţie a fondurilor UE era un dezastru în toamna anului trecut.  În ultima perioadă lucrurile s-au schimbat.

Cele mai bune 27 de proiecte europene propuse de fiecare ţară UE în parte au intrat în toamna acestui an într-o competiţie organizată de Comisia Europeană - Buget şi Finanţare, iar câştigătorul desemnat în urma votului cetăţenilor UE a fost un proiect finanţat în România: porţiunea de cale ferată Câmpina - Predeal, prezentată ca "Inelul care completează calea ferată din sud-estul Europei".

Pe locul doi s-a clasat Spania cu un proiect pentru piaţa muncii, confruntată cu un şomaj istoric de aproape 23%. "Crearea joburilor ecologice" a fost destinat  specializării a 28.000 de tineri care să lucreze în companii preocupate de protejarea mediului. Al treilea proiect câştigător a fost o porţiune de autostradă la nord de Riga, în Letonia, care ar lega Polonia de celelalte ţări baltice.

Porţiune din tronsonul Câmpina-Predeal înainte de modernizare

Cei trei câştigători au fost la mare competiţie cu un proiect al englezilor "Cum să transformi noroiul în aur" prin care nămolurile de epurare au fost transformate în energie pentru 1,7 milioane de gospodării. Austria a avut tot un proiect destinat infrastructurii turistice într-o zonă de excepţie căruia i-au şi făcut o prezentare pe măsură. "Imaginaţi-vă călătorind de la Innsbruck (Austria) la Bolzano (Italia), în mai puţin de o oră. Sună ca un vis.

Dar el a devenit realitate prin construirea tunelului Brenner Baza pe sub Alpi".  "A fost o competiţie online. Oricine, orice cetăţean a fost liber să voteze şi să aleagă cele trei proiecte de top. Câştigătorul a fost desemnat în urma acestor voturi. Proiectul românesc a fost cel mai votat de cetăţenii UE", a declarat Patrizio Fiorilli, purtătorul de cuvânt al Comisarului UE pentru buget.

Trenurile pot circula cu viteze mai mari pe podurile reabilitate

Călătorii mai rapide

Beneficiarul proiectului câştigător, Căile Ferate Române, a prezentat proiectul românesc  ca „o secţiune-cheie a Reţelei de Transport Trans-europene". Calea ferată dintre oraşul Câmpina şi staţiunea Predeal este strategic vitală pentru legăturile dintre ţările est-europene. Tronsonul, aflat pe unul dintre cele trei tronsoane ferate principale naţionale şi internaţionale, traversează cea mai importantă zonă turistică a ţării. Finalizarea lucrării permite o viteză de parcurs a trenurilor mult mai mare decât înainte, de până la 160 km pe oră  pentru cele de călători şi de 120 km pe oră pentru cele de marfă, iar călătoriile pe acest tronson sunt mult mai rapide şi mult mai sigure.

Peron modernizat de pe tronsonul Câmpina-Predeal

Beneficiu pentru turişti

Trei ţări din UE, printre care şi România, sunt responsabile de 40% din cele mai grave accidente feroviare dintre ultimii ani din Europa. Una din cele mai mari realizări prezentate de autorităţile de la Bucureşti în privinţa acestui proiect este avantajul pe care îl aduce pasagerilor care circulă pe ruta Bucureşti-Braşov. Distanţa poate fi parcursă acum în două ore şi 40 de minute faţă de cinci ore înainte de finalizarea proiectului. 

Tronsonul Câmpina-Predeal face parte din aşa-numitul Coridor IV al reţelei de transport Pan European care începe la Dresda (estul Germaniei) şi ajunge până la Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră. O parte semnificativă a acestui coridor urmează să fie terminată în 2015 pentru a lega România de centrul Europei.

160 de kilometri la oră este viteza cu care pot circula trenurile pe tronsonul Câmpina-Predeal.

Proiect de 313 milioane de euro

Reabilitarea tronsonului de cale ferată Câmpina-Predeal  a costat 313,4 milioane de euro.  Aproximativ 200 de milioane de euro au fost asigurate de Comisia Europeană  prin Programul ISPA (75%) şi de Guvernul României (25%). Restul fondurilor, respectiv circa 113 milioane de euro, au fost asigurate de la bugetul de stat.

Proiectul trebuia finalizat în toamna anului 2010, însă termenul a fost decalat cu un an. Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, spunea, în vara anului trecut, că în urma negocierilor cu reprezentanţii Comisiei Europene, statul român nu va avea de suferit din cauza întârzierilor.

Marius Corduneanu, director general adjunct fonduri europene în cadrul companiei CFR Infrastructură, cel care a supervizat implementarea proiectului, a declarat pentru ziarul „Adevărul" că raportul cost-beneficiu, precum şi complexitatea lucrărilor au fost principalele atuuri ale lucrării care a câştigat competiţia celor mai bune proiecte finanţate de UE. Tronsonul Câmpina-Predeal a fost deschis circulaţiei în luna decembrie a anului trecut.

- Ce a însemnat refacerea căii ferate Câmpina - Predeal
- aproximativ 48 de kilometri de cale ferată dublă
- şase staţii şi şase halte
- peste şapte kilometri de platforme pentru pasageri
- şase tuneluri pietonale de acces la platforme
- sistem de semnalizare
- linie de contact pe întreaga secţiune
- un nou sistem pentru informarea pasagerilor.

"Complexitatea lucrărilor şi raportul cost-beneficiu au fost principalele atuuri ale proiectului.''
Marius Corduneanu
director general adjunct  în cadrul companiei  CFR Infrastructură