Fumatul – poluare la purtător

Ţigara este principalul poluator al locurilor închise, din cauza căruia mor anual mii de persoane în întreaga lume. Poluarea aerului din interiorul clădirilor, în care ne petrecem cea mai

Ţigara este principalul poluator al locurilor închise, din cauza căruia mor anual mii de persoane în întreaga lume.

Poluarea aerului din interiorul clădirilor, în care ne petrecem cea mai mare parte a timpului, este la fel de periculoasă ca şi poluarea atmosferică din exterior. Fumul de ţigară conţine peste 4.000 de compuşi chimici nocivi, dintre care cei mai mulţi sunt cancerigeni.

Fumul rămâne o perioadă îndelungată, în pături, covoare, mobilă, jucării şi chiar în pereţii locuinţelor. De aceea, persoanele care trăiesc într-un astfel de mediu sunt constant expuse riscului de a contracta boli grave, chiar dacă sunt nefumătoare.

Poluarea din interiorul localurilor în care se fumează este uneori atât de mare încât o depăşeşte pe cea din marile intersecţii urbane. Mai multe studii au demonstrat că, în majoritatea cazurilor, cei care suferă de diverse afecţiuni respiratorii s-au îmbolnăvit în propria lor casă. Principalul vinovat în această situaţie este fumul de ţigară ce rămâne pe obiecte, chiar şi atunci când actul fumatului a încetat.

Cei care fumează în spaţiile închise prejudiciază mediul înconjurător din imediata lor apropiere. În felul acesta, ei pun în pericol nu numai sănătatea lor, ci şi a nefumătorilor care trăiesc în acelaşi spaţiu.

Mii de compuşi chimici toxici, într-o ţigară

Fumul de ţigară conţine cantităţi mici de nicotină care nu sunt letale în sine, dar sunt, în schimb, periculoase pentru sănătate. Fumul de ţigară conţine mai mult de 4.000 de compuşi chimici, mulţi fiind cancerigeni.
Atât fumătorii activi, cât şi cei pasivi sunt supuşi unui mare risc în momentul în care inhalează fum de ţigară.

În acest mod, în organismul lor ajunge monoxid de carbon (acelaşi compus chimic ce se regăseşte în emisiile ţevilor de eşapament), arsenic (otravă cu care se omoară şobolanii), amoniac (element ce intră în compoziţia detergenţilor pentru spălat vase), acetonă (elementul care se găseşte în dizolvantul pentru lacul de unghii), plumb, metanol volatil şi multe alte substanţe nefaste pentru sănătate.

Unele persoane au obiceiul de a fuma în dreptul unui şemineu, de a deschide fereastra sau de a pune în funcţiune un purificator de aer, pentru ca fumul să nu se acumuleze în casă. Specialiştii sunt însă de părere că aceste măsuri au rezultate minime. Ele nu sunt suficiente pentru a elimina, din încăpere, cei peste 4.000 de compuşi chimici toxici. Fumul rămâne prins de obiecte chiar şi atunci când fumătorul a stins ţigara.

Fumatul pasiv omoară nefumătorii

Compuşii chimici se depun pe jucării şi în felul acesta sănătatea copiilor este grav afectată. Cei care se află în apropierea obiectelor "îmbibate" cu astfel de compuşi resimt efectele fumatului pasiv, chiar dacă, în acel moment, în încăpere, nu există nicio ţigară aprinsă.

De aceea, specialiştii spun că este interzis ca fumătorii să-şi satisfacă această nevoie "vicioasă" în preajma copiilor, a adolescenţilor sau a femeilor însărcinate.

Consecinţele fumatului pasiv sunt la fel de grave precum cele provocate de fumatul activ. Conform unor statistici, anual mor în jur de 33.000 de fumători pasivi în Statele Unite şi 20.000 în Uniunea Europeană. Copiii au nevoie de o protecţie deosebită faţă de fumatul pasiv. Ei respiră mai mult aer poluat, comparativ cu masa lor corporală, iar sistemul imunitar este mai puţin dezvoltat decât cel al unui adult.

Ţigara este nocivă şi pentru bebeluşii care încă nu s-au născut. Fumul pătrunde în placentă şi apoi direct în sângele fătului. Nicotina accelerează ritmul cardiac al bebeluşului şi încetineşte dezvoltarea plămânilor şi a căilor respiratorii.

În plus, monoxidul de carbon ce provine de la fumatul secundar poate reduce aportul de oxigen necesar bebeluşului. De aceea, mama riscă să nască prematur, iar copilul să vină pe lume cu o greutate foarte mică.
Deşi conştiente de riscurile la care se expun, multe femei nu sunt dispuse să renunţe la fumat nici măcar pe parcursul sarcinii. Există şi femei care renunţă doar pe durata celor nouă luni de zile, pentru ca apoi să revină la vechiul viciu.

Creşte numărul de fumători în Asia

În timp ce ţările occidentale încep să observe primele beneficii ale politicilor de luptă împotriva fumatului, flagelul tabagismului ia proporţii considerabile în diferite ţări asiatice, care constituie noi pieţe pentru producătorii de ţigarete.

"Fumatul a ucis 100 milioane de persoane de-a lungul secolului al XX-lea şi va mai ucide un miliard de oameni în acest secol dacă tendinţele actuale se menţin", au rezumat autorii unui raport consacrat "epidemiei" mondiale a fumatului, făcut public de Organizaţia Mondială a Sanătăţii. Dacă nu se schimbă nimic, numărul morţilor va trece de opt milioane pe an, până în 2030, dintre care un milion din India şi un milion şi jumătate din China.

Spaţiile publice închise, interzise fumătorilor

Guvernele mai multor state europene au impus măsuri cu privire la fumatul în locurile publice închise. În felul acesta, cetăţenii sunt protejaţi faţă de efectele fumatului pasiv. De exemplu, încă din primă zi a acestui an, nemţii şi francezii nu mai au voie să fumeze nici măcar în baruri şi restaurante. Irlanda a fost prima ţară membră UE care, în martie 2004, a interzis, prin lege, fumatul în locurile publice închise.

În Italia, încă din ianuarie 2005, angajaţii nu mai au voie să fumeze la locul de muncă. Anul trecut şi în Lituania, fumatul în cafenele şi baruri a intrat în ilegalitate. În România, prin Legea 349/2002, pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, fumatul este interzis în spaţiile publice închise. Acesta este permis în spaţii special amenajate pentru fumat. Acum însă legea este mai mult sau mai puţin aplicată.

Din ianuarie 2009, în ţara noastră, fumatul la locul de muncă va fi interzis cu desăvârşire, iar în baruri şi restaurante nu se va mai accepta niciun compromis. Locurile pentru nefumători vor trebui să reprezinte cel puţin jumătate din întreg localul.

Aproape jumătate din românii majori fumează

Numărul fumătorilor este în creştere la nivel mondial. Conform unor statistici, peste 80 la sută din fumători trăiesc în ţările mai puţin dezvoltate. S-a constatat că în Europa mor anual în jur de 1,2 milioane de oameni din cauza bolilor provocate de fumat. România se numără printre primele zece ţări europene privind numărul mare de fumători. Aproape jumătate din populaţia României, cu vârsta peste 18 ani, fumează cel puţin o ţigară pe zi, conform unui studiu al ISRA Center Marketing Research, realizat anul trecut.