Curtea Constitutionala decide soarta Justitiei

Traian Basescu afirma ca eventuala respingere a legilor justitiei si proprietatii de catre Curte echivaleaza cu ratarea aderarii la UE Curtea Constitutionala se va pronunta astazi cu privire la

Traian Basescu afirma ca eventuala respingere a legilor justitiei si proprietatii de catre Curte echivaleaza cu ratarea aderarii la UE Curtea Constitutionala se va pronunta astazi cu privire la sesizarile de neconstitutionalitate privind pachetul de legi ale justitiei si ale proprietatii asumate de Guvernul Romaniei, formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, PPRM si PSD. Judecatorii instantei supreme au reclamat mai multe incalcari ale Constitutiei referitoare, in principal, la independenta si inamovibilitatea magistratilor. De asemenea, Curtea Constitutionala se va pronunta si cu privire la sesizarea celor 101 deputati si 39 de senatori PSD care au reclamat incalcarea articolului 114 din Constitutie de catre Guvern. Articolul prevede faptul ca raspunderea guvernamentala este angajata pentru un act normativ, si nu pentru un pachet de legi. Ieri, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat, intr-un interviu acordat BBC, ca eventuala respingere a legilor justitiei si proprietatii de catre Curtea Constitutionala ar fi echivalenta cu ratarea aderarii Romaniei la UE in 2007. Intrebat de care capitol monitorizat de UE ii este cel mai frica, Basescu a raspuns clar: "De justitie". Faptul ca, in prezent, majoritatea judecatorilor Curtii Constitutionale sunt cei numiti de PSD a dat nastere, in ultimul timp, la suspiciuni. Acestea sunt legate de riscul subiectivitatii in luarea unei decizii in raport cu cei care i-au numit - membrii PSD - si care astazi spera sa vada pachetul de legi respins. In contradictie cu judecatorii ICCJ, mai multi magistrati din tara au adresat Curtii Constitutionale un memoriu in favoarea promovarii pachetului de legi ale justitiei si proprietatii, aducand drept argument ca judecatorii contestatari ai pachetului de legi din cadrul instantei supreme nu pot reprezenta vocea unanima a tuturor magistratilor romani. Nici ONG nu au ramas imune la adevaratul razboi declansat de implementarea noilor legi din justitie. "Sustinerile facute de instanta suprema se dovedesc a fi mai degraba sustineri facute in interes personal decat obiectii facute in beneficiul corpului judecatorilor". ONG isi sustin punctul de vedere explicand ca motivatiile iCCJ privesc reducerea varstei de pensionare, schimbarea bazei de calcul a pensiei, permanentizarea activitatilor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, reducerea mandatelor celor cu functii de conducere ori obligatia CSM de a prezenta un raport anual Parlamentului. Mai mult, ieri, Guvernul Romaniei a transmis Curtii punctul de vedere referitor la exceptiile de neconstitutionalitate formulate impotriva legii privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente. Guvernul explica punctual fiecare sesizare adresata Curtii si isi cere respingerea acestora pe motiv ca intreg pachetul legislativ este constitutional. Un asemenea procedeu, de angajare a raspunderii Guvernului asupra unei legi complexe, a mai fost utilizat de-a lungul timpului, se arata in raspunsul Executivului. Guvernul respinge afirmatiile conform carora, prin noile legi, justitia s-ar subordona politic. Din contra, o data cu noile legi, Executivul considera ca se da o putere mai mare Consiliului Superior al Magistraturii, singurul care va lua decizii in cariera magistratilor, fara vreo contributie a ministrului Justitiei. Faptul ca institutiile din justitie vor trebui sa prezinte raportul anual Parlamentului este explicat de Guvern ca facand parte din viata unei societati in care autoritatile publice au o raspundere publica (diferita de raspunderea juridica). "Institutiile lasate in afara controlului public tind sa se comporte abuziv", se mai subliniaza in adresa inaintata de Guvern Curtii Constitutionale. In plus, cu privire la sesizarile facute la Legea 303/2004 privind statutul magistratului, Executivul arata ca de la mandatul de cinci ani fara posibilitatea reinvestirii se trece la un mandat de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. Totodata, se precizeaza faptul ca si eliberarea din functie a magistratilor din motive de incompetenta va reveni exclusiv CSM. "Ministerul Justitiei nu va exercita nici un fel de control asupra carierei si activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, fie ei incompetenti ori straluciti din punct de vedere profesional si moral, acestea ramanand doar atribute ale Consiliului Superior al Magistraturii". Introducerea concursurilor pentru sefii de instante si Parchete se face tocmai pentru a gasi cei mai buni manageri. In ceea ce priveste reducerea varstei de pensionare, reprezentantii Guvernului resping ideea ca in acest mod se incalca principiile independentei si inamovibilitatii judecatorilor. Nemultumirea legata de numirea in functie a procurorilor generali ai Parchetului General si PNA de catre presedintele tarii, la propunerea ministrului Justitiei, a fost si ea explicata in raspunsul adresat Curtii Constitutionale. Referitor la numirea sefilor PICCJ si, respectiv, PNA - potrivit articolului 132, alineat 1 din Constitutie -, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei, de aceea ministrul Justitiei raspunde pentru eficienta Parchetelor. in aceste conditii, ministrul Justitiei trebuie sa vegheze la conducerea Parchetelor pe baza principiului responsabilitatii si al eficientei. Se respinge astfel ideea ca MJ ar controla solutiile procurorilor, acestia fiind absolut independenti. Practic, astazi, judecatorii Curtii Constitutionale au o misiune foarte grea. Orice decizie se va lua, una din tabere va fi nemultumita.

"Daca ne uitam la aplicarea legii, avem o problema", a spus seful statului
In deschiderea conferintei internationale "Europa ca promotor al democratiei", organizata, ieri, la Constanta, de Societatea Academica Romana, sub patronajul presedintiei britanice a Uniunii Europene, cu sprijinul Ministerului de Externe al Germaniei, presedintele Traian Basescu n-a scapat ocazia, inainte de toate, de a mai mustrului, inca o data, justitia. Pentru ca democratia romaneasca sa se ridice la standarde europene, spune seful statului, toate institutiile ar trebui sa se ridice pana la nivelul exigentelor comunitare. "Numai daca ne uitam la justitie constatam ca, desi avem o Constitutie, o Curte Constitutionala, toate structurile justitiei moderne, avem legi moderne, satisfactia populatiei pentru justitie este extrem de scazuta. In lege suntem democrati, ba chiar intrecem democratii vechi din Europa. Daca ne uitam la aplicarea legii, avem o problema. De regula, suntem judecati dupa continutul legilor. Aici este si marea problema pe care Romania o are in procesul de integrare. Nu-i spune nimeni ca are legi proaste din punctul de vedere al justitiei. Dar trebuie ajustate pe ici, pe colo. Batalia Comisiei Europene cu Romania este ca Romania sa faca ce scrie in lege. Nu este numai batalia Comisiei Europene. Este batalia societatii civile, a fiecarui om nemultumit de justitie", a declarat seful statului. Pana si baroana Emma Nicholson s-a aratat, dupa discursul si avertismentele lui Traian Basescu, optimista in legatura cu integrarea tarii noastre in UE. S-a lasat chiar pozata razand larg, in timpul tete-a-tete-ului cu seful statului roman. Ba, ambasadorul Quinton Quayle a tinut sa aminteasca, in romaneste, un "tovarasesc" banc ceausist, conchizand prin a-si declara "optimismul".