Criza a fost evitata, incertitudinile raman

Cu chiu, cu vai, dupa tocmeli indelungate si discutii pe muchie de cutit, prelungite mult in noaptea de vineri spre sambata, liderii UE au ajuns la un acord asupra bugetului, evitand, in ultima clipa,

Cu chiu, cu vai, dupa tocmeli indelungate si discutii pe muchie de cutit, prelungite mult in noaptea de vineri spre sambata, liderii UE au ajuns la un acord asupra bugetului, evitand, in ultima clipa, o criza care ar fi zdruncinat din temelii constructia europeana. Chiar daca, in noua sa formula, bugetul pe 2007-2013 e minimalist, principiul solidaritatii a fost restabilit. Sintetizand cel intamplate sambata, s-ar putea spune ca fiecare dintre actorii principali a cedat, cate putin, in folosul general. Noile tari membre ies mai bine decat s-ar fi asteptat, principalul merit al acordului fiind acela de a permite finantarea pe mai departe a Europei largite. O situatie valabila si pentru Romania si Bulgaria, care isi vad reconfirmata perspectiva aderarii la 1 ianuarie 2007. Raman insa in suspensie o serie de probleme si nemultumiri care nu pot fi ignorate, asa cum observa, de pilda, Guenther Verheugen, fostul comisar pentru extindere, intr-un interviu acordat publicatiei germane ,Focus". In esenta, Verheugen avertizeaza asupra unei euforii premature, atragand atentia ca pericolul unei crize nu a trecut definitiv. Ramane acum de vazut ce atitudine va adopta Parlamentul European, caruia ii revine cuvantul final.
13 miliarde de euro in plus
Viitorul buget al UE a fost fixat la 862,4 miliarde de euro, cu 13 mai mult decat in propunerea anterioara. Presedintia britanica a acceptat sa-si mai reduca rabatul, renuntand, in final, la 10,5 miliarde de euro. In plus, a mai adaugat 5 miliarde de euro pentru fondurile destinate noilor state membre, ajungandu-se astfel la suma totala de 157 de miliarde.
Traian Basescu, multumit de "alocatia" Romaniei
"Este extrem de important ca 25 de state membre au aprobat bugetul pentru 27 de tari, ceea ce este mai mult decat semnificativ din punct de vedere al viitoarei intrari a Romaniei in Uniunea Europeana", a declarat Traian Basescu, aratandu-se foarte sigur ca vom adera la UE in data de 1 ianuarie 2007. Prezent la Bruxelles, impreuna cu premierul Tariceanu, seful statului s-a declarat multumit de ,distributia echitabila a resurselor financiare" asigurata, in cele din urma, de presedintia britanica. Daca va adera, intr-adevar, la data stabilita, Romania va beneficia de 3,6 miliarde de euro anual, iar dupa 2010, de 4,6 miliarde. Banii vor fi alocati proiectelor de coeziune in diverse domenii, de la infrastructura la agricultura. Totul e ca Romania sa fie capabila sa cheltuiasca acesti bani.
Quayle: O perspectiva financiara sigura pentru noile membre
Acordul la care a ajuns Consiliul European de iarna permite continuarea extinderii si ofera o perspectiva financiara sigura pentru noii membri si pentru cei care, asemenea Romaniei, sunt in pragul aderarii, a declarat ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Quinton Quayle. ,Fara un acord asupra noului buget, consecintele pentru Romania si celelalte state est-europene ar fi fost severe", a comentat diplomatul, apreciind ca tara noastra este avantajata, avand in vedere cele 11 milioane de euro pe care urmeaza sa le primim in perioda 2007-2009.
Presedintele PE nu considera acordul batut in cuie
Bugetul european e in continuare departe de a indeplini cerintele Parlamentului European, a apreciat, pe de alta parte, presedintele legislativului UE, Josep Borrel. ,Acordul la care s-a ajuns in cadrul Consiliului nu reprezinta finalul procesului. El marcheaza inceputul unei noi faze de negocieri cu Parlamentul European si cu Comisia", a precizat Borrel intr-un comunicat de presa. PE a avertizat recent ca nu va accepta sa negocieze decat asupra compromisului propus de Luxemburg. Ca urmare, discutiile se vor transfera in parlament, iar bugetul ar putea suferi si alte modificari, existand posibilitatea restabilirii unor sume apropiate celor propuse in iunie.

Ministrul afacerilor externe, Mihai-Razvan Ungureanu: "Din punct de vedere politic, proiectul financiar nu este o insiruire de date pentru a multumi o pretentie sau alta. Trebuie insa sa recunoastem ca anularea sau rediscutarea sa in timpul viitoarei presedintii ar fi alimentat euroscepticismul si ar fi compromis procesul de largire. Extinderea este cea mai mare aventura investitionala in care este angajata Europa unita. Este prima oara cand UE incearca sa elimine sursele de risipa si sa echilibreze contributia donatorilor la buget pentru a inlatura susceptibilitatile de sustragere (.) Recalcularea pachetului financiar nu se putea face fara o decizie politica, pentru ca la nivel politic se constata de multe ori ca interesele nationale primeaza asupra celor europene. Faptul ca s-a ajuns la o intelegere, chiar si in conditiile in care toti pierd, este un castig".