Armata Turciei ameninţă cu atacarea kurzilor din Irak

Ankara face astfel noi presiuni asupra Washingtonului şi Bagdadului Şeful Statului Major al armatei turce a cerut guvernului să aprobe o incursiune în Kurdistanul irakian, ca o nouă

Ankara face astfel noi presiuni asupra Washingtonului şi Bagdadului

Şeful Statului Major al armatei turce a cerut guvernului să aprobe o incursiune în Kurdistanul irakian, ca o nouă presiune asupra Statelor Unite şi Irakului pentru stoparea sprijinului pe care, spun liderii turci, kurzii irakieni îl oferă separatiştilor kurzi din sud-estul Turciei.

"O operaţiune în Irak este necesară", a cerut generalul Yasar Buyukanit, explicând că militarii săi luptă cu mai mult de 2.000 de luptători de gherilă kurzi la graniţa cu Irakul. Mai precis, armata turcă acuză că mii de separatişti kurzi turci, chiar membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan, catalogat drept terorist, folosesc baze din nordul Irakului pentru atacuri în Turcia - în cursul cărora, în ultima perioadă, ar fi murit 10 militari turci şi 29 de paramilitari kurzi.

Ankara luptă din 1984 cu separatiştii din sud-estul predominant kurd: atentatele kurde şi ciocnirile dintre armata turcă şi grupările înarmate kurde au făcut până acum peste 37.000 de victime, kurzi sau turci. Liderii turci se tem acum că autonomia pe care au primit-o kurzii irakieni va întări lupta separatiştilor kurzi turci şi nu doar spiritual, ci şi prin ajutoare concrete, în arme, explozibili şi protecţie.

Amestec reciproc în afacerile interne

Recenta lege irakiană de împărţire a dividendelor petrolului naţional între regiunile ţării are două tăişuri: contribuţie la intenţionata pacificare a grupurilor religioase şi etnice, dar şi un posibil fundament pentru o viitoare divizare a statului irakian. Pe acest petrol se sprijină şi kurzii irakieni pentru o independenţă fiabilă. Şi se pregătesc de un referendum pentru clarificarea proprietarilor "de drept" asupra hidrocarburilor din regiunea oraşului petrolifer Kirkuk.

Turcia, care nu vrea să aibă vecin un stat kurd, reproşează însă că profilul etnic al regiunii a fost modificat prin masarea de kurzi, în detrimentul arabilor locului sau turkmenilor - grupul etnic sprijinit de Ankara.

Motiv pentru Masud Barzani, liderul autonomiei kurde irakiene, de a avertiza Turcia cu provocarea de tulburări peste graniţă în cazul continuării amestecului în afacerile interne ale Kurdistanului irakian.

Primul asemenea amestec al Turciei - principalul partener comercial al kurzilor irakieni - ar putea fi închiderea trecerii frontierei şi oprirea alimentării cu electricitate a vecinilor.

Ar urma acţiunile armate împotriva gherilelor kurde din Irak. Care ar putea stârni însă o revoltă a parlamentarilor kurzi din chiar partidul premierului Erdogan, undeva înaintea alegerilor din noiembrie. Până acolo, se opun aliaţii americani, cărora exact şi opoziţia kurzilor le lipseşte în Irak - de aceea au şi trimis experţi militari care să ajute armata turcă împotriva gherilelor separatiste, pe propriul teritoriu.

Cu vechi raiduri în nordul Irakului fără cerere oficială către guvern, tonul ridicat al generalului Buyukanit la adresa kurzilor vecini e mai mult o presiune asupra Washingtonului şi Bagdadului de a-i determina pe liderii kurzilor iranieni să se delimiteze de lupta coetnicilor turci.

Statul kurd a devenit posibil

Teama de a i se reproşa un rol în soarta suferindului stat vecin a determinat Turcia, membră a NATO şi aliată tradiţională a SUA, să refuze folosirea bazei aeriene americane de la Incirlik pentru atacul asupra Irakului din 2003. Însă, de ceea ce s-a temut, Turcia nu a scăpat. Împrăştiaţi între Turcia, Irak şi Iran, kurzii sunt adesea consideraţi drept unul dintre ultimele popoare fără ţară. Kurdistanul irakian este acum cea mai stabilă regiune a ţării. Situaţie pe care SUA o apreciază, chit că mai ales include şi aspiraţia unui stat kurd independent în nordul Irakului.