Două şosele de mare viteză ar urma să fie construite între Ploieşti şi Focşani. Cât costă studiile de fezabilitate proaspăt semnate

Despre drumurile exprese se discută din anul 2015

Lucrările efective la construcţia acestor drumuri vor începe, cel mai devreme, în anul 2021, după elaborarea studiilor de fezabilitate.

În plină dezbatere cu privire la soluţiile care ar trebui găsite pe drumurile europene din România pentru reducerea numărului de victime în accidente rutiere, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a semnat miercuri, 26 septembrie, contractele de servicii pentru elaborarea studiilor de fezabilitate şi proiectul tehnic  pentru drumurile de mare viteză Ploieşti – Buzău şi Buzău - Focşani.

Studiile vor fi făcute de firma Consitrans, o companie de inginerie civilă, de proiectare şi consultanţă, specializată în soluţii integrate şi multidisciplinare în sectorul infrastructurii de transport din România.

Contractele se ridică la valoarea cumulată de 26,2 milioane de lei, adică 5,6 milioane de euro, fără TVA, durata aprobată de prestare a serviciilor fiind de doi ani.

Studiile vor fi finanţate prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare 2014-2020, dar şi de la bugetul de stat.

”Obiectul contractelor constă în prestarea de activităţi şi servicii pentru Elaborarea Studiului de Fezabilitate şi a Proiectului Tehnic pentru "Drum de mare viteză Ploieşti – Buzău" şi "Drum de mare viteză Buzău - Focşani", pregătirea documentaţiei de atribuire pentru execuţia lucrărilor, precum şi asigurarea asistenţei pentru susţinerea aplicaţiei de finanţare şi asigurarea asistenţei pe durata desfăşurării procedurii de achiziţie publică pentru execuţia lucrărilor, în conformitate cu caietul de sarcini şi cu respectarea legislaţiei în vigoare”, potrivit CNAIR.

Acest lucru înseamnă că elaborarea studiilor se va încheia, cel mai devreme, în toamna anului 2020, abia după aceea urmând să se treacă efectiv la construcţia drumurilor exprese, dacă vor exista bani, având în vedere costurile ridicate.

Zilele trecute, membrii Asociaţiei Pro Infrastructura, revoltaţi de moartea a cinci persoane, în numai câteva ore, pe cel mai circulat drum european din ţară, E85, au propus o soluţie care ar putea fi aplicată pe drumurile europene din România, respectiv  "2+1 alternativ", metodă implementată cu succes în Suedia, unde, ca urmare a aplicării soluţiei s-a constatat o scădere de cinci ori a accidentelor rutiere grave.

„Un drum 2+1 alternativ are în total 3 benzi de circulaţie, iar banda din mijloc este folosită ca bandă pentru depăşire alternativ pentru fiecare din cele două sensuri de mers. Alternanţa are loc la 1,2 – 3 kilometri, în funcţie de situaţia din teren. Sensurile de mers sunt separate: nu este permisă intrarea pe contrasens, de cele mai multe ori fiind împiedicată fizic cu separatori de sens. Lăţimea minimă totală pentru cele 3 benzi este considerată 13 metri: lăţimea benzii este de 3,25 metri pe sensul cu 2 benzi, 3,75 metri pe sensul cu o bandă, 1,75 metri spaţiu de protecţie lângă parapetele median, şi 1 metru total pentru acostamente. Separatorul median este de obicei din cabluri elastice (WRSB), care asigură rămânerea pe sensul de mers a vehiculelor în caz de impact şi ocupă spaţiu redus pe lăţime (doar 10 centimetri). Acest tip de separator a fost testat cu succes de CNAIR în localitatea Afumaţi", se arată într-un articol documentat pentru contributors.ro.