Revolta anticomunistă de la Braşov înnăbuşită de Securitate: nu s-au găsit vinovaţii nici după 34 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Revolta de la Braşov FOTO Memorialul Sighet
Revolta de la Braşov FOTO Memorialul Sighet

Nici după 34 de ani de la revolta anticomunistă a braşovenilor, muncitori şi studenţi, înnăbuşită într-un mod barbar de către Securitate, nu am aflat cine sunt cei care se fac vinovaţi de infracţiuni contra umanităţii.

Revolta de la Braşov din anul 1987 a fost o acţiune de protest împotriva politicilor economice şi sociale impuse de Nicolae Ceauşescu.

Conform wikipedia, primele proteste au început la 14 noiembrie 1987, la Secţia 440 „Matriţe” a întreprinderii de autocamioane Steagul Roşu. Era zi de salariu, iar muncitorii au primit doar jumătate din bani. Pe fluturaşii de salariu, în dreptul rubricii „Reţineri” era scris cuvântul „social”. Fără să fie organizaţi dinainte, muncitorii au decis să nu mai lucreze, iar schimbul de noapte nici nu a pornit utilajele. Oamenii au încercat să obţină răspunsuri de la conducerea întreprinderii, însă şeful de secţie din acea noapte i-a tratat cu dispreţ şi a anunţat conducerea administrativă despre întreruperea lucrului abia la ora 5 dimineaţa.

La ora 7.00 au sosit şi muncitorii din schimbul I, aşa că starea de agitaţie şi protestele s-au amplificat. Muncitorii au spart geamurile sediului administrativ al uzinei, iar în jurul orei 8.00 circa patru mii de muncitori erau adunaţi la porţile acesteia. În jurul orei 11.00 ei au luat hotărârea să meargă la sediul Comitetului Judeţean al PCR, ca să se facă ascultaţi. La ieşirea din întreprindere, majoritatea protestatarilor ezită şi se retrag, iar coloana care porneşte spre Consiliul Judeţean al P.C.R. este alcătuită doar din circa 400 de oameni.

Iniţial, demonstranţii au scandat revendicări sociale: „Vrem mâncare şi căldură!”, „Vrem banii noştri!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină şi căldură!” şi „Vrem pâine fără cartelă!”. În dreptul Spitalului Judeţean, ei au cântat imnul revoluţiei de la 1848, „Deşteaptă-te, române!”. Ajungând în centrul oraşului, coloanei de manifestanţi i s-au alăturat mii de muncitori de la fabrica Tractorul Braşov, fabrica Hidromecanica, elevi, studenţi şi alţi locuitori.

Din acest moment, protestul s-a transformat într-unul politic, iar oamenii au susţinut ulterior că ar fi scandat sloganuri precum „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos dictatura!” sau „Jos tiranul!”. Deja în timpul marşului, printre manifestanţi s-au infiltrat membri ai Securităţii deghizaţi în muncitori, rolul lor fiind acela de a observa şi de a reţine figuri. Alţii au rămas pe margine în ipostază de spectatori, fotografiind sau chiar filmând.

Ajunsă în centrul oraşului, mulţimea a luat cu asalt clădirea Comitetului Judeţean de Partid şi sediul primăriei, „aruncând în piaţă portretele lui Ceauşescu şi alimente de la cantina Partidului, bine aprovizionată”.

Cum au fost
torturaţi muncitorii care au îndrăznit să strige pentru prima 
dată „Jos Ceauşescu!“. 30 de ani de la revolta anticomunistă de la Braşov
Cum au fost torturaţi muncitorii care au îndrăznit să strige pentru prima dată „Jos Ceauşescu!“. 30 de ani de la revolta anticomunistă de la Braşov

Ziua de 15 noiembrie era una electorală, populaţia fiind chemată să valideze autorităţile locale din Braşov, rezultatele fiind hotărâte deja de activul de partid. În acel an de drastice raţionalizări, pe protestatari i-a înfuriat în special să descopere pavoazarea festivă a clădirilor oficiale şi abundenţa de produse alimentare pregătite pentru a celebra victoria în simulacrul de alegeri locale. Cei care au pătruns în clădirea Comitetului de Partid au găsit acolo produse care în acea perioadă erau considerate delicatese: salam de Sibiu, caşcaval, banane, portocale, Pepsi. Protestatarii furioşi au distrus mobilier (ferestre, scaune, mese), aparatură (calculatoare, telefoane, televizoare) şi au spart geamuri; pentru ei, aceste obiecte aparţineau comuniştilor şi trebuiau înlăturate sau arse. Mulţimea nu s-a descărcat doar asupra mobilierului, ci a agresat şi membri ai nomenclaturii braşovene, inclusiv pe primarul Calancea, acesta fiind bătut şi fiindu-i spartă o arcadă. Unul din miliţieni a fost bătut, apoi dezbrăcat în pielea goală, iar uniforma i-a fost sfâşiată de mulţime.

Manifestanţii au incendiat tot ce amintea de regimul comunist, iar un rug uriaş, alcătuit din înregistrări de propagandă şi documente de partid, a ars ore bune în piaţa din centrul Braşovului. La sosirea serii forţele de Securitate şi armata au înconjurat zona centrală a oraşului şi au împrăştiat prin forţă revolta. Au fost folosite inclusiv gaze lacrimogene, câini şi maşini blindate. Deşi nu există date că cineva ar fi fost ucis, circa 300 de protestatari au fost arestaţi. Totuşi, deoarece regimul ceauşist a ales să trateze protestele ca pe „cazuri izolate de huliganism”, sentinţele nu au depăşit trei ani de închisoare fără privare de libertate, o sentinţă relativ moderată în codul penal comunist. Instanţa a cerut însă executarea pedepselor la locul de muncă şi deportarea din oraş a celor condamnaţi. 

15 noiembrie 1987 – Zi de vot

Muncitorii de la „Steagul roşu” îşi continuă protestul început cu o zi înainte. În 14 noiembrie muncitorii  îşi primesc salariile  mult micşorate fără nici o explicaţiedin partea conducerii. Cei care intră în schimbul trei refuză să înceapă lucrul. În dimineta de 15 noiembrie celor din schimbul trei alăturându-li-se şi cei veniţi în schimbul unu. Ei cer conducerii întreprinderii explicaţii în legătură cu salariile.

Orele 10 – muncitorii se adună în faţa Palatului Administrativ, unde se afla conducerea întreprinderii, strigând „Hoţii, hoţii!”

400 de oameni pornesc spre sediul Prefecturii oraşului. După ieşirea din incinta fabricii, muncitorilor li se alătură şi alţi braşoveni.

Traseul urmat este str. Poienelor, Calea Bucureşti, Bulevardul Lenin, oprindu-se în faţa Comitetului Judeţean de Partid. Numărul manifestanţilor ajunsese deja la câteva mii. Se scandează: „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină!”, „Vrem căldură!”, „Vrem banii înapoi!”. Cineva din mulţime dă tonul la „Deşteaptă-te române!”. Se strigă; „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!”

Dialogul cu primarul nu dă nici un rezultat, iar oamenii revoltaţi pătrund în sediul clădirii Comitetului judeţean. Tabloul lui Ceauşescu aterizează în faţa scărilor clădirii şi, împreună cu steagul roşu al PCR, arde în câteva clipe.

Sosesc trupele din detaşamentul anti-terorist al trupelor speciale ale Securităţii. Soldaţii ocupă poziţiile de tragere. Mulţimea se retrage din faţa înaintării soldaţilor.

La întreprinderea „Steagul Roşu” se organizează între timp o adunare la care sunt convocaţi toţi muncitorii rămaşi. În stilul tipic al şedinţelor comuniste, participanţii la manifestaţie sunt catalogaţi „huligani” cu „intenţii criminale”. Se cere „pedeapsa maximă” pentru acest „grup criminal”, „inclusiv  pedeapsa capitală”.

Încep primele arestări.

16-25 noiembrie 1987 – Continuă arestările. Peste 193 de persoane vor fi cercetate în legătură cu manifestaţia din 15 noiembrie. Anchetele se desfăşoară la Braşov şi apoi la Bucureşti.

22 noiembrie 1987 – un grup de 3 studenţi de la Facultatea de Silvicultură din Braşov – Cătălin Bia, Lucian Silaghi, Horea Şerban – protestează contra arestării muncitorilor de la „Steagu Roşu.” Sunt imediat arestaţi şi anchetaţi. Sunt exmatriculaţi din facultate şi trimişi în oraşele natale unde sunt angajaţi ca muncitori necalificaţi. Vor fi reînmatriculaţi în septembrie 1989.

30 noiembrie 1987 – Se termină urmărirea penală a participanţilor la mişcarea din 15 noiembrie. 61 de persoane sunt trimise în judecată pentru „ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice”.

1 decembrie – Adunarea generală a oamenilor muncii condusă de Constantin Dăscălescu şi transmisă în direct la Bucureşti. Desfiinţarea centralei şi contopirea ei.

2 decembrie – Dosarul nr. 2926/1987 cuprinzând rechizitoriul Procurorului General, prin care 62 de participanţi la demonstraţie erau trimişi în judecată pentru „ultraj contra bunelor moravuri” şi „tulburarea ordinii publice”. Procesul a fost organizat de Maria Bobu, adjunct al ministrului Justiţiei, de Procurorul General şi preşedintele Tribunalului Suprem. Tudor Postelnicu a convocat completul de judecată la sediul Securităţii Braşov şi i-a indicat verdictul ce trebuia să fie pronunţat

3 decembrie 1987 – Sentinţa penală nr. 2823 – cei 61 de inculpaţi primesc condamnări între 6 luni şi 3 ani închisoare, pedepsele urmând a fi executate prin muncă corecţională. Pedepsele au însumat 91 de ani şi jumătate. Doi dintre inculpaţi au mai primit încă 1 an de închisoare pentru încercarea de fugă în Iugoslavia, 26 au fost condamnaţi la executarea prin muncă corecţională. Ceilalţi au fost condamnaţi la 2 ani cu suspendare, însă şi ei au fost transferaţi fiecare la alt loc de muncă în oraşe cât mai îndepărtate, la Topliţa, Paşcani, Huşi, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Câmpu Lung, Craiova, Botoşani, Vaslui, Focşani, Moreni, Suceava, Bacău, Târgu Neamţ, Galaţi, Zalău, Brăila, rădăuţi, Medgidia, Tulcea, Dorohoi, Târgovişte. . Pedepsele voiau să arate umanismul, clemenţa şi bunăvoinţa dictatorului. Abia după 1989 cei condamnaţi s-au putut întoarce acasă.Mişcarea de la Braşov a prefigurat începutul sfârşitului.

Ce pedepse au primit manifestanţii şi studenţii care au pactizat cu muncitorii

15 decembrie 1987 – un grup de studenţi de la Facultatea de Mecanică din Braşov decorează sălile clădirii Universităţii cu înscrisuri anticomuniste. Sunt exmatriculaţi.

10 ianuarie 1990 – Judecătorii de la Judecătoria şi Tribunalul Judeţean Braşov cer Ministrului Justiţie un recurs extraordinar

Sentinţa penală nr. 2823 a Judecătoriei Braşov

Dată în şedinţa publică din 3 decembrie 1987, de la Clubul Întreprinderii de Autocamioane Braşov,

pe rol fiind judecată cauza penală privind pe inculpaţii Geneti Aurică ş.a. trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prevăzută în art. 321, alineatul 2 Cod Penal:

3 ani închisoare:

Geneti Aurică (n. 1963), muncitor necalificat, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Mutihac Florin (n. 1963) turnător – formator, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Duduc Gheorghe (n. 1932), lăcătuş – mecanic, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Sommerauer Werner (n. 1935), instalator sanitar la Liceul Sanitar Braşov

2 ani şi 6 luni închisoare:

Ştefănoiu Ioan (n. 1960) lăcătuş, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Gyerko Gheorghe (n. 1961), lăcătuş, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Broască Dumitru (n. 1957), lăcătuş, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Sbârn Costică (n. 1958), curăţător-sablor, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Bordei Neculai (n. 1931), lăcătuş, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Zavela Cristian (n. 1965). Sculer, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Toma Lucia Tudor (n. 1968), sculer-matriţer, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Mocanu Ovidiu (n. 1969), Strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Cojocea Nicuşor (n. 1962), curăţător-sablor, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Grădianru Ioan (n. 1955), lăcătuş, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Dascălu Petrică (n. 1956), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Brumă Ioan (n. 1960), strungar rectificator, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

2 ani închisoare:

Farkas Iosif (n. 1958), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Mureşan Vasile (n. 1962), frezor, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Nicuţari Pavel (n. 1956), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Anghel Daniel (n. 1959), rectificator, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Anghel Vasile (n. 1958), frezor, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

State Constantin (n. 1962), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Duduc Radu (n. 1968), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Gergely Andraş (n. 1969), muncitor necalificat, Trustul de Contrucţii Braşov

Ricu Marian (n. 1936), forjor, Întreprinderea de Unelte şi Scule Braşov

Cocan Constantin (n. 1940), controlor Poartă, Întreprinderea de Panificaţie Braşov

Manu Gavrilă (n. 1964), electrician, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Tulai Florin (n. 1964), sculer-matriţer, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Ilie Ionel (n. 1969), rectificator, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Niculăescu Marius Tibi (n. 1963), lăcătuş mecanic, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Vulpe Pavel Cornel (n. 1969), muncitor necalificat, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Năstase Dumitru (n. 1969), turnător formator, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Paraschiv Nicuţă (n. 1959), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Hosszu Aurel (n. 1966), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Macovei Mihai (n. 1966), lăcătuş, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Csomos Iosif Ion (n. 1968), electrician, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Zaharia Gheorghe (n. 1950). Lăcătuş normator, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Puşcaşu Enea (n. 1954), lăcătuş sablor, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

1 an şi 6 luni:

Oprişan Gheorghe (n. 1956), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Sevaciuc Mircea (n. 1954), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Voinea Stan (n. 1958), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Gergely Arpad (n. 1948), turnător, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Tudose Eugen (n. 1960â9, lăcătuş, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Buceanu Aurel (n. 19509, sudor, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Creangă Petru (n. 1955), forjor, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Apetroaie Puiu (n. 1963), muncitor necalificat, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Huian Aurel (n. 1959), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Pintea Ciprian (n. 1963), lăcătuş, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

1 an închisoare:

Băhnăreanu Costică (n. 1060), rectificator, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Pricope Petru (n. 1960), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Boeriu Petru Marius (n. 1967), lăcătuş, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Banciu Gheorghe (n. 1956), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Haldan Gheorghe (n. 1957), lăcătuş mecanic, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Robotă Dumitru (n. 1954), strungar, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Vieru Vasile (n. 1951), lăcătuş, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Vitos Ludovic (n. 1957), frezor, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

6 luni închisoare:

Bencze Deneş (n. 1965), muncitor necalificat, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Micu Ştefan (n. 1956), lăcătuş, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Filichi Gavrilă (n. 1953), lăcătuş, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Năstase Ion (n. 1930), lăcătuş, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Iacob Dănuţ (n. 1968), muncitor necalificat, Întreprinderea de Autocamioane Braşov

Instanţa a hotărât ca toţi inculpaţii să execute pedepsele prin obligarea la muncă corecţională, în alte unităţi socialiste, unde vor desfăşura activităţi productive, conform Memorialului Sighet. 

Dosar nefinalizat 

Procurorii încă nu au finalizat Dosarul „Braşov 1987“. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a făcut o sesizare penală pe acest subiect încă din anul 2007, la puţin timp după înfiinţarea sa. Soluţia neînceperii urmării penale a fost dată în baza legislaţiei anterioare intrării în vigoare, la 1 februarie 2014, a noului Cod Penal şi a Codului de Procedură Penală, potrivit cărora faptele sesizate de experţii IICCMER nu mai sunt prescriptibile.

Însă, ca urmare a schimbării încadrării şi recunoaşterii caracterului imprescriptibil al crimelor împotriva umanităţii, au putut să aibă loc şi procesele la adresa foştilor comandanţi de puşcării comuniste şi să se ancheteze Dosarul Braşov 1987.

Revolta muncitorilor de la Steagu Roşu

Conform unui comunicat de presă al Biroului de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 2017, se arată: „În dosarul cunoscut opiniei publice sub denumirea de „Crimele comunismului”, instrumentat de procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii cu privire la acţiunile represive şi sistematice desfăşurate de regimul comunist împotriva participanţilor la revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din 15 noiembrie 1987.

În cauză au fost audiate majoritatea persoanelor vătămate care au fost cercetate şi condamnate în anul 1987 pentru participarea la revolta anticomunistă de la Braşov. De asemenea, au fost efectuate cercetări în vederea identificării lucrătorilor de miliţie şi securitate care au întocmit actele de urmărire penală privind pe participanţii la revolta anticomunistă de la Braşov sau care au dispus măsuri de urmărire informativă a acestora pe întreaga perioadă în care, în mod nelegal, după publicarea Decretului nr. 11/1988 privind amnistierea unor infracţiuni şi reducerea unor pedepse, s-a menţinut obligaţia de a nu părăsi domiciliul obligatoriu, stabilit în diverse judeţe ale ţării. Cu ocazia cercetărilor efectuate au fost avute în vedere inclusiv materialele şi documentele transmise de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii cu privire la acţiunile regimului comunist împotriva participanţilor la revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din 15 noiembrie 1987. Pe măsura derulării cercetărilor, vom informa opinia publică“. 

Vă mai recomandăm:

Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini

Poveste de dragoste comunistă: idila dintre „prinţesa roşie“, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi amantul ei, un medic chirurg care a murit în închisoare

Operaţiunea „Olimp ’72“ – Cum i-a urmărit Securitatea pe sportivii români la Olimpiada de la München. Patzaichin: „Securiştii aveau urme de caschetă“

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite