Gabriel Chiriţă i-a învăţat pe americanii să zică „Brăila”

Maiorul Gabriel Chiriţă este unul dintre primii militari brăileni care au avut de-a face cu teatrul de luptă din Afganistan. Lucrează cu cel mai performant aparat al armatei: „Argus".

Dintotdeauna şi-a dorit să se facă militar. Artileria l-a atras în mod deosebit. Şi-a urmărit vocaţia şi astăzi este locţiitorul comandantului Batalionul 285 Artilerie „Vlaicu Vodă".

„Prima misiune la care am participat a fost în anul 2004 la Kandahar. Acolo am fost ofiţer de legătură cu comadamentul NATO. În acea vreme, militarii americani nici nu auziseră de Brăila. Le-am povestit câte ceva despre istoria de peste 600 de ani a oraşului, despre faptul că localitatea a fost rasă de pe faţa pământului de bombardametul trupelor ţariste", ne-a povestit militarul.

Se pare că americanii din cadrul misiunii Enduring Freedom au fost impresionaţi de istoria tumultoasă a urbei pentru că imediat au început să caute informaţii despre Brăila.

„Au început să-mi arate informaţiile pe care le-au găsit despre oraş. Unele, nefiind traduse în engleză a trebuit să le traduc chiar eu. Din respect, americanii care sunt în general expeditivi în astfel de probleme, au ţinut să înveţe să rostească corect din punct de vedere fonetic, numele Brăila, iar aceasta nu este puţin lucru", ne-a mărturisit maiorul Gabriel Chiriţă.

Tabele de tragere

Pentru un artilerist, participarea la o tragere cu obuziere de ultimă generaţie, este o ocazie ce nu trebuie ratată. „Am mers în poligon cu batalionul de artilerie american dislocat în Kandahar. Au făcut câteva trageri la meserie, cum se zice. Cât timp s-a executat tragerea noi am verificat parametrii din vechile noatre cărţi, tabelele de tragere. Comandantul lor a fost surprins de faptul că noi calculam foarte repede toţi factorii, fără calculatoare şi sisteme informatice. A cerut ca toţi comandaţii de baterie să treacă la antrenament cu tabele şi înveţe să tragă fără sprijin informatic", şi-a depănat amintirile maiorul Gabriel Chirţă.

În a doua misiune în anul 2006 maiorul Cabriel Chiriţă a făcut parte din comandametul SEEBRIG, componentă multinaţională în cadrul ISAF, dislocată la Kabul.

„Eram militari din România, Albania, Grecia, Italia, Firom, Bulgaria şi Turcia. Din respect pentru ceilalţi toţi vorbea doar limba engleză, pentru a fi înţeleşi de toată lumea. Erau momente în care realizam că vorbeam în engleză deşi eram doar între români", îşi aminteşte cu umor maiorul Chiriţă.

„Un lucru este sigur. Pe unde am fost am arătat că militarii români sunt camarazi de nădejde pentru aliaţi. Iar ca brăileni am avut întotdeauna grijă să ne promovăm oraşul. Pozele prezentate colegilor din teatrele de misiuni externe, i-au făcut pe mulţi să spună că doresc să vadă pe viu Brăila", a conchis maiorul.

Întrebări şi răspunsuri

Pentru familie, care misiune a fost mai grea?

Cea din 2006. La prima i-a luat pe ai mei prin surprindere. Nici nu au avut timp să realizeze că plec în tetrul de luptă. La a doua deja soţia mai ales a intrat într-o stare de stres. În cele din urmă a înţeles că asta mi-este meseria şi că orice ar zice, misiunile trebuiesc îndeplinite.

Cum se îmbină informatica cu artileria?

Perfect! Am fost unul dintre primii militari care s-au ocupat de introducerea sistemelor informatice în dirijarea tir-ului. Din pasiune, am îmbinat la începuturi hobby-ul cu meseria. De altfel calculatorul este o mare pasiune a mea şi încerc să utilizez aceast minunat obiect pentru ceea ce este el destinat: uşurarea muncii.

Ce-i place

Se petreacă cât mai mult timp cu familia. După aplicaţii şi trageri se remontează cu soţia şi copiii într-o atmosferă de familie cât mai liniştită. Chiar dacă trăim în era internetului şi imaginilor video, a rămas un cititor fervent. Estre un cinefil pasionat.

Ce nu-i place?

Mitocănia. Îl deranjează faptul că în loc să o combatem mulţi tineri ajung să devină ei înşişi mitocani, pentru că aşa sunt şi idolii lor. Nu suportă pe cei care se cred atotştiutori şi în realitate dau dovadă de crase lacune în ceea ce priveşte cultura generală.

PROFIL
Născută: 27 noiembrie 1966, la Brăila
Studii: Academia Forţelor Terestre Sibiu
Profesie: militar
Familie. Căsătorit, doi copii