UPDATE Încă patru decese provocate de gripă. Numărul morţilor a ajuns la 58

Numărul deceselor provocate de gripă a ajuns la 57 FOTO Adevărul

Numărul deceselor provocate de gripă a ajuns la 58 în sezonul 2017 - 2018, după confirmarea a patru noi decese la nivel naţional. Niciunul dintre pacienţi nu a fost vaccinat antigripal.

O femeie de 69 de ani din Arad a murit, luni, în spital, ea fiind diagnostictă cu gripă la începutul lunii februarie, când a fost internată. Pacienta nu fusese vaccinată şi avea şi alte afecţiuni cronice. De asemenea, un bărbat de 79 de ani, din judeţul Dolj, confirmat cu virus gripal tip B, a murit. Un alt deces este cel al unei femei de 49 de ani, din judeţul Prahova, confirmată cu virus gripal tip B şi cel al unui bărbat în vârstă de 75 de ani, din judeţul Vaslui, confirmat cu virus gripal tip A, pandemic. 

„Numărul de cazuri de gripă este cel puţin dublu faţă de cel raportat”, afirmă specialişti prin mâna cărora trec bolnavii în această perioadă. Însă oficialii Institutului Naţional de Sănătate Publică spun că au de respectat anumiţi parametri pentru a declara epidemie şi, conform datelor, în prezent există doar focare de gripă, cu precădere în centrele universitare. Insuficient pentru o epidemie, dar suficient pentru a fi în stare de alertă, pretind ei. 

„Există această percepţie în provincie că trebuie să pui diagnostic de gripă atunci când ai confirmat că pacientul are boala. Diagnosticul pozitiv, diagnosticul de laborator, se pune pe baza identificării virusului gripal în secreţia nazală şi în secreţia faringiană. Această identificare se face în mod foarte dificil: sunt acele laboratoare de referinţă care sunt la Instititul Cantacuzino, în Timişoara, în Iaşi şi în Constanţa. Investigaţiile sunt dificil de accesat în sensul că nu ai acces la timp la ele”, atrag însă atenţia medicii de familie din ţară.

De aceea „în prezent, se poate declara epidemie doar pe un teritoriu restrâns. Ca să declari epidemie pe ţară e nevoie de o extindere teritorială semnificativă şi de un număr suficient de mare de cazuri”, susţine epidemiologul Geza Molnar. 

Praguri epidemice depăşite teritorial

Potrivit acestuia, Bucureşti-Ilfov, Iaşi, Constanţa şi Timişoara sunt în top la numărul de cazuri diagnosticate. În aceste judeţe însă există şi mult discutatele centre de diagnostic, respectiv laboratoarele de referinţă unde se prezenţa virusului gripal. 

„Sunt, într-adevăr, focare mai mici, mai mari şi sunt praguri epidemice depăşite teritorial. Sunt însă convins că numărul cazurilor de gripă este cel puţin dublu faţă de cele care apar ca fiind diagnosticate”, a completat epidemiologul. 

Se ajunge în această situaţie pentru că diagnosticul de gripă este rareori pus de medicii din provincie care nu au în apropiere centrele de diagnostic. „Nu funcţionează sistemul de confirmare. Pe lângă faptul că sunt puţine laboratoare, accesul la ele este dificil. Totul se face pur şi simplu din punct de vedere al urmăririi epidemiei şi nu al beneficiului imediat asupra cazului respectiv, ceea ce e dramatic”, spun medicii de familie. Aceştia atrag atenţia că dintre cazurile de gripă confirmate, trei sferturi sunt cu virus gripal B, respectiv 330 dintr-un total de 529 de cazuri, dar cele 39 de decese provocate până ieri sunt majoritatea cu virus pandemic AH1N1. „Evoluţia este complet impredictibilă. Se constată o înlocuire virală, acum îmi apare un alt tip de viroză în cabinet. Cel care omoară este H1N1”, susţin medicii. 

Măsuri în caz de epidemie 

În caz de epidemie, autorităţile sanitare iau o serie de măsuri. „În primul rând, se limitează accesul în spitale. De asemenea, se pun avertizări la aeroport privind modul de răspândire al bolii. Totodată, se distribuie materiale de protecţie individuală în instituţiile publice, respectiv măşti de protecţie pentru a limita răspândirea bolii”, spune profesorul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte medicamentele, se scot din rezerva de stat medicamentele antiretrovirale pentru tratarea pacienţilor, respectiv oseltamivirul. „La nivel de spitale, dacă e un număr mare de îmbolnăviri de infecţii respiratorii severe, se solicită suplimentarea capacităţii în secţiile de terapie intensivă dacă ea este depăşită. În caz de pandemii, se mobilizează armata şi alte servicii similare”, a completat microbiologul.