Ce trebuie să conțină apa de la chiuvetă. Noile norme pentru apa potabilă în viziunea UE

Seceta, substanțele chimice periculoase și microplasticele care ajung în apa de băut sunt amenințări pentru siguranța oamenilor.

Foto: Alin Ion

În acest context, Uniunea Europeană a stabilit noi standarde privind calitatea apei, iar Ministerul Sănătății din România a pus în transparență decizională normele Ordonanței de Urgență care va alinia legislația la cea europeană. Printre altele, Directiva europeană introduce o metodologie pentru identificarea și gestionarea riscurilor de calitate pe întregul lanț de aprovizionare cu apă și stabilește noi tipuri de substanțe chimice care trebuie monitorizate.

Furnizorul de apă care înregistrează pierderi și nu elaborează niciun plan pentru reducerea lor va plăti o amendă cuprinsă între 30.000 de lei și 50.000 de lei, se arată în propunerea de norme la Ordonanța de Urgență privind calitatea apei destinate consumului uman. Același cuantum al amenzii va fi plătit de furnizor și în situația în care nu va informa Autoritatea de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice despre datele necesare evaluării nivelurilor pierderilor de apă la nivel național, potrivit aceleiași surse.

Nerespectarea parametrilor de calitate ai apei potabile și nemonitorizarea conform programului avizat de DSP-ul teritorial vor determina amenzi între 25.000 de lei și 50.000 de lei, mai prevede propunerea de act normativ.

Și, nu în ultimul rând, furnizorii care nu înlocuiesc țevile din plumb și cupru din sistemul de distribuție exterioară vor suporta o amendă între 5.000 de lei și 10.000 de lei.

Ce informații sunt publice

Propunerea de norme mai prevede că furnizorii de apă trebuie să analizeze cel puțin o dată pe an calitatea apei, pentru toți parametrii stabiliți de legislația în vigoare și să pună la dispoziția DSP-ului și autorităților locale rezultatele, precum și orice informații referitoare la calitatea apei potabile. Totodată, orice incident legat de apa potabilă care reprezintă un risc potențial pentru sănătatea umană trebuie adus la cunoștință autorităților, indiferent dacă au fost respectaţi sau nu parametrii de calitate, în cazul în care pericolul s-a menţinut timp de peste 10 zile consecutive, menționând numărul de persoane afectate.

Normele obligă furnizorii de apă potabilă să publice pe site-urile proprii informații pentru public referitoare la întreruperea în furnizarea apei potabile și cauza acesteia, măsurile de remediere și rezultatele celor mai recente monitorizări a calității apei. Potrivit aceleiași surse, în cazul în care în sistemul de aprovizionare cu apă sunt intermitenţe în distribuţie sau întreruperi ocazionale ale apei la consumator, probele de apă vor fi prelevate de către furnizorul de apă cu o frecvenţă mai mare decât o prevede programul de monitorizare, respectiv la interval de 48 de ore cât timp distribuţia este intermitentă şi la interval de 48 de ore după reluarea distribuţiei.

Apa din fântâni, testată pe banii primăriilor

Calitatea apei din fântânile și izvoarele publice trebuie asigurată de autoritățile locale. DSP-urile monitorizează conformarea cel puțin o dată pe an pentru parametri precum E.Coli, enterococi, duritate, amoniac, nitrați, nitriți, bacterii coliforme, pesticide și orice alt parametru considerat necesar a fi investigat. Costurile de prelevare și analiză a probelor de apă vor fi suportate de primăria din localitatea respectivă.

Primăria va asigura avertizarea populaţiei prin afişarea, la loc vizibil şi protejat, a înscrierilor „apa este bună de băut“ sau „apa nu este bună de băut“, sau „apa nu este bună de folosit pentru sugari şi copiii mici“, după caz, potrivit propunerilor de norme.

Totodată, medicii de familie din localităţile în care apa din fântânile şi izvoarele publice sau din sistemul de distribuție centralizată are o calitate necorespunzătoare trebuie să informeze pacienţii asupra riscurilor pentru sănătate determinate de folosirea unei astfel de ape de băut şi asupra măsurilor care trebuie aplicate pentru protecția sănătății. „În cazul în care apa din fântânile şi izvoarele publice ori din sistemele de aprovizionare care distribuie sub 10 metri cubi/zi sau aprovizionează mai puțin de 50 de persoane are concentraţia de nitraţi mai mare decât valoarea prevăzută în lege, primăria este obligată să asigure apă potabilă fără plată pentru sugari şi copiii mici până la 3 ani, precum și pentru femeile gravide sau care alăptează, în lipsa unei surse alternative de apă potabilă“, potrivit propunerii de act normativ.

România, la coada UE

Seceta, substanțele chimice periculoase și microplasticele care ajung în apa de băut sunt amenințări atât pentru siguranța oamenilor, cât și pentru cea a mediului. În acest context, Uniunea Europeană a stabilit noi standarde privind calitatea apei destinate consumului uman. Directiva a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2021 și a stabilit un interval de doi ani în care statele membre trebuie să o transpună în legislația proprie. Noile reguli ale apei potabile sunt stabilite concomitent cu dezideratul „zero poluare“ precizat în Pactul Verde European.

Guvernul României a adoptat pe 18 ianuarie 2023 Ordonanța nr. 7 privind calitatea apei destinate consumului uman, care transpune practic în legislația noastră directiva UE. Ordonanța prevedea ca, în termen de 120 de zile, Ministerul Sănătății să elaboreze normele. Normele în discuție trebuie adoptate prin HG.

Ce înseamnă apă sigură

Directiva europeană include standarde de siguranță actualizate, introduce o metodologie pentru identificarea și gestionarea riscurilor de calitate pe întregul lanț de aprovizionare cu apă, stabilește o listă de supraveghere a substanțelor emergente precum microplasticele sau perturbatorii endocrini și stabilește noi tipuri de substanțe chimice care trebuie monitorizate. Totodată, introduce dispoziții de conformitate pentru produsele care urmează să fie utilizate în contact cu apa potabilă, iar pierderile de apă din rețea vor trebui reduse, pornind de la realitatea că, în acest moment, se pierde pe traseul de distribuție 23% din apa tratată. „O apă sigură destinată consumului uman presupune nu numai absența microorganismelor și a substanțelor dăunătoare, ci și prezența anumitor cantități de minerale naturale și de elemente esențiale, ținând seama de faptul că pe termen lung consumul de apă demineralizată sau de apă foarte săracă în elemente esențiale, cum ar fi calciul și magneziul, poate pune în pericol sănătatea umană. De asemenea, o anumită cantitate din astfel de minerale este extrem de importantă pentru a garanta faptul că apa destinată consumului uman nu este nici agresivă, nici corozivă și pentru a îmbunătăți gustul unei astfel de ape. Ar putea fi avute în vedere concentrații minime din astfel de minerale în apa dedurizată sau demineralizată în funcție de condițiile locale“, se mai arată în Directiva europeană. 

Circa 200.000 de noi beneficiari, pe an

Foarte mulți dintre cetățenii Uniunii au deja acces ușor la apă curată și sigură pentru consum, la prețuri decente. Cu toate acestea, arată statisticile Eurostat, rata populației conectate la sistemul public diferă foarte mult de la o țară la alta. România ocupa ultimul loc în UE, cu doar 62% din populație conectată la rețeaua publică, față de 98%, Bulgaria, și 100%, Ungaria, potrivit Raportului special din 2017 întocmit de Curtea de Conturi Europeană. Documentul sublinia nevoia unor investiții serioase în infrastructura specifică.

Evoluția a fost însă una modestă. Potrivit ultimelor date ale Institutului Național de Statistică, în 2021, 74,1% din populația rezidentă în România era legată la sistemul public, adică 14.177.807 persoane. Potrivit aceleiași surse, accesul crește în fiecare an, pentru 200.000 de persoane, ca urmare a racordării populației la rețelele de alimentare nou construite.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, în anul 2021, ponderea cea mai mare a populației conectate la sistemul public de alimentare cu apă, în total populație rezidentă, s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (88,7%), urmată de regiunea Sud-Est (88,2%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (52,6%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (62,3%).