Aplaudatul este „contagios“ social

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Calitatea unui spectacol nu este dată de cantitatea de aplauze pe care publicul le oferă. Oamenii de ştiinţă au descoperit că aplaudatul este contagios, iar durata unei ovaţii este influenţată de modul în care alţi membri ai mulţimii se comportă, scrie BBC.

Cercetătorii spun că este nevoie ca doar câţiva oameni să aplaude, ca apoi şi ceilalţi să continue, iar apoi trebuie ca doar unul sau doi indivizi să se oprească, iar ceilalţi le vor urma exemplul.

„Poţi obţine diferite lungimi ale aplauzelor, chiar dacă ai aceeaşi calitate a spectacolului. Aceasta vine pur şi simplu de la dinamica oamenilor aflaţi în mulţime“, explică autorul studiului, doctorul Richard Mann de la Universitatea Upssala din Suedia.

Reacţia în lanţ                        

Cercetarea a fost realizată prin studierea înregistrării video a mai multor grupuri de studenţi care urmăreau o prezentare. Cecetătorii au constatat că era nevoie ca doar una sau două persoane să îşi împreuneze palmele, ca gestul lor să fie preluat de ceilalţi, iar un val de aplauze să se răspândească prin mulţime. Aceste aplauze declanşau o reacţie în lanţ şi oamenii, stimulaţi de zgomot, se alăturau celorlalţi membri ai publicului.

„Presiunea vine de la volumul aplauzelor din sală, mai degrabă decât de la ceea ce face vecinul de lângă tine“, spune doctorul Mann.

Spectacolul pe care cercetătorii l-au urmărit, indiferent de cât de bun a fost, a  avut un efect foarte mic asupra duratei aplauzelor. De fapt, ei au descoperit că durata aplauzelor a variat foarte mult.

„Într-un caz, un public ar putea să bată din palme în medie de 10 ori pe persoană. În alte situaţii, s-ar putea bată din palme de trei ori mai mult. Toate acestea vin de la faptul că există o presiune socială pentru a începe  să aplauzi, dar, odată ce ai început, există o presiune socială la fel de puternică să nu te opreşti până când cineva nu iniţiază oprirea“, menţionează autorul studiului.

Oamenii de ştiinţă consideră că bătutul din palme reprezintă o formă de „contagiere socială“ care arată cum ideile şi acţiunile îşi câştigă şi îşi pierd avântul. Studiind aceste aspecte, se poate înţelege cum tendinţele vin şi dispar sau cum ideile se răspândesc pe internet.

„Noi am testat dacă oamenii sunt mai mult influenţaţi de numărul total de persoane din cameră sau de ceilalţi care stau lângă ei. Echivalentul de pe Facebook sau Twitter arată dacă ai mai multe şanse să te alături unei tendinţe dacă vezi că mulţi oameni din lumea întreagă o menţionează sau dacă doar prietenii tăi apropiaţi menţionează ceva despre ea“, conchide doctorul Mann pentru BBC.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite