A fost clonata prima pisicuta. Pe cand clona puiului de om?

Cu ochisorii ei mari si rotunzi, nasucul ca un nasturas si expresia ei jucausa, pisicuta botezata CC, prescurtarea de la cuvintele englezesti "Carbon capy", altfel spus "Copie la indigo", e de-a

Cu ochisorii ei mari si rotunzi, nasucul ca un nasturas si expresia ei jucausa, pisicuta botezata CC, prescurtarea de la cuvintele englezesti "Carbon capy", altfel spus "Copie la indigo", e de-a dreptul irezistibila, ceea ce si explica de ce ostilitatea cu care sunt primite de catre presa vestile despre clonari a lipsit de data aceasta cu desavarsire. Primul animal de casa clonat a primit numele Copie la indigo deoarece micuta pisica tarcata este duplicatul genetic (dar nu si vizual) al mamei ei biologice. Intrucat e atat de dragalasa - si e privita cu tot atata duiosie cum ar fi privit un bebelus clonat -, crearea ei a starnit un val de simpatie, care, pana in prezent, a lipsit in marea dezbatere asupra clonarii. Una e sa pomenesti de meritele clonarii cand e vorba de oi, soareci, vitei, capre sau porci, care nu inspira dorinta de a-i mangaia, si cu totul altceva e cand rezultatul clonarii iti sta practic in poala, mieunand si torcand de mai mare dragul si cersind iubire. Si astfel se face ca dezbaterea care a inceput in 1997, o data cu clonarea oii Dolly, a fost puternic resuscitata in aceste zile. Opinia publica a fost, din nou, scindata in numele unor principii de etica, de data aceasta celor care sunt de partea clonarii alaturandu-li-se iubitorii de animale de casa, iar cei care sunt impotriva fiind sprijiniti de Societatea pentru protectia animalelor si de organizatia internationala denumita Societatea Umanitara ("Humane Society"). "Trebuie sa ne intrebam care e scopul social al unei asemenea actiuni. Simplul fapt ca poti face ceva nu inseamna si ca trebuie sa-l faci", a declarat Wayne Pacelle, vicepresedintele ramurii americane a acestei organizatii anti-clonare. "Cu totii am fost entuziasmati". Clonarea pisicutei nu a fost, insa, o treaba usoara. Intregul proiect s-a desfasurat sub supravegherea prof. Mark Westhusin, de la colegiul de medicina veterinara al Universitatii din Texas, si a fost sustinut de o companie particulara, "Genetic Saving and Clone", al carei principal finantator a vrut, initial, sa cloneze nu o pisica, ci o catea corcitura, botezata Missy. Catelele insa nu ovuleaza cu regularitate, asa cum fac pisicile, si, din motive neelucidate inca pe deplin, ovulele lor nu se dezvolta bine in conditii de laborator. Astfel incat, dupa trei ani de incercari zadarnice, Westhusin si colegii sai si-au indreptat atentia de la canine spre feline. La inceput au lucrat cu o pisica mascul adulta, recoltandu-i celule din zona cavitatii bucale si fuzionandu-le cu ovulele unei pisici donatoare, carora le-au prelevat materialul genetic. S-au creat, in modul acesta, 87 de embrioni implementati in uterul mai multor mame- surogat. A rezultat o singura clona de fetus, care si-a incetat insa existenta chiar in uter. Cercetatorii si-au indreptat atunci atentia spre celulele de tip cumulus din ovarele unei pisici botezate Rainbow (Curcubeu), creand cinci embrioni clonati. Acestia au fost implementati in uterul altei mame- surogat, Allie, si, de data aceasta, embrionul nu a fost respins, ci s-a dezvoltat. Drept rezultat, la 22 decembrie s-a nascut Copia la indigo, faptul fiind foarte recent anuntat in revista stiintifica NATURE. "Cu totii am fost entuziasmati. E o creatura atat de dragalasa", spune Lou Hawthorne, presedintele Consiliului de administratie al companiei Genetic Saving and Clone. A fost mai mult decat un succes stiintific. Stirea, imediat reluata in cotidianul lumii de afaceri WALL STREET JOURNAL, a atras atentia multor intreprinzatori. Anual, mor in SUA milioane de animale de casa, lasand neconsolati o multime de bogatasi, dispusi sa plateasca din gros pentru a le inlocui cu o replica a lor. Compania amintita s-a si oferit sa supuna procesului de crionizare (inghetarea la temperaturi foarte scazute) ADN-ul (materialul genetic) al unor animale de casa, in vederea unei viitoare clonari, in schimbul sumei de 895 dolari, plus 100 dolari pe an pentru depozitare. Amatorii de clone ale animalelor de casa trebuie insa sa fie atenti. Pretul reproducerii unui astfel de animal nu e deloc ieftin. Este vorba de sume de ordinul zecilor de mii de dolari. Doar mai tarziu, cand procedurile vor deveni standard, costurile vor scadea. Exista, de asemenea, probleme de ordin tehnic. Fiecarui embrion viabil ii pot corespunde zeci de embrioni care nu au putut supravietui. Clonarea unui animal de casa va costa zeci de mii de dolari In plus, clona s-ar putea sa nu fie identica cu animalul drag decat in ce priveste patrimoniul genetic. Blanita Copiei la indigo, de pilda, e de alta culoare decat a pisicutei Rainbow, deoarece zonele tarcate sunt determinate, partial, de anumite gene, partial de transformari moleculare intamplatoare in procesul cresterii. Nici temperamentul nu poate fi, totdeauna, identic, pentru ca nu se poate sti cat anume din personalitatea animalului este determinata genetic si cat se datoreaza mediului inconjurator. Profesorul Westhusin pune punctul pe i: "Oamenii trebuie sa inteleaga ca nu e vorba de resurectia animalului iubit". Nu este vorba decat de un duplicat, mai mult sau mai putin identic. Repetitie generala in vederea clonarii umane Si chiar daca ar fi vorba de un duplicat perfect identic al pisicutei sau catelusului pierdut, poate ca nu e o idee prea stralucita. De ce sa se cheltuiasca zeci de mii de dolari pe o clona, cand, in conditiile cand sunt eutanasiate atatea animale fara stapan, e mult mai usor sa adopti unul din ele? Pe deasupra, unele animale clonate s-au nascut cu serioase deficiente cardiace ori pulmonare. Partizanii clonarii contraargumenteaza ca fragilitatea clonelor va putea fi inlaturata o data cu perfectionarea tehnologiei. Pe de alta parte, clonarea poate avea si aplicatii stiintifice. Clonele pot constitui o rezerva de animale identice pentru cercetari de laborator, permitand oamenilor de stiinta sa efectueze experiente fara variatiile genetice care pot compromite rezultatele. Pentru adversarii clonarii asemenea argumente nu sunt viabile. Ei considera Copia la indigo ca un fel de repetitie generala in vederea clonarii umane. E moral sa fie nevoie sa moara 86 de embrioni umani pentru a-l crea pe al 87-lea? "Mi se pare un mod de gandire extrem de periculos", afirma Wayne Pacelle, presedintele filialei americane a Humane Society. Ca din intamplare, dr. Panayotis Zavos, fost profesor la Universitatea Kentucky, care de doi ani tot se lauda ca va fi primul care va clona o fiinta umana, a anuntat exact in perioada cand s-a facut publica stirea clonarii pisicutei ca a si selectat 10 cupluri sterile si ca, luna viitoare, vor incepe pregatirile. Daca venirea pe lume a Copiei la indigo a produs atata emotie, ce se va intampla cand va fi realizata clona primului pui de om?