VIDEO Afaceri profitabile cu stuf şi papură în „Ţara Braconajului“

VIDEO Afaceri profitabile cu stuf şi papură în „Ţara Braconajului“

O mână de oameni din localitatea Mahmudia, judeţul Tulcea, a ales să trăiască din practicarea unei vechi tradiţii: împletitul papurii. Acolo unde braconajul este în floare, câţiva localnici din Deltă fac bani din activităţi „curate“, ce dezvoltă ecoturismul în zonă.

Pescăruşi, albatroşi, lişiţe, cormorani, pelicani în zbor. O călătorie cu catamaranul pe canalele Dunării până la lacurile Deltei dezvăluie o varietate a florei şi a faunei, greu de descris în cuvinte, o bogăţie la îndemâna localnicilor pe care însă ei nu ştiu s-o „vândă“.

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării adăposteşte mii de specii şi zeci de tipuri de ecosisteme. Multe dintre ele sunt strict protejate nu numai în România, ci şi în lume.

Delta Dunării însă este supusă unei ameninţări permanente: devoltarea haotică şi nesustenabilă. Sărăcia oamenilor care locuiesc în comunităţile din Delta Dunării îi face să apeleze la mijloace de trai mai puţin legale, dar imediat aducătoare de profit, cum ar fi braconajul.

Produsele aveau mare căutare afară

În ariile protejate, activităţile ce destabilizează habitatul sunt interzise prin lege, o lege care însă, de cele mai multe ori, nu se aplică, după cum spune Costel Popa, directorul organizaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.

Potrivit lui, braconajul în Rezervaţia Biosferei a ajuns în ultimii ani la cifre îngrijorătoare. Normele comunitare prevăd ca locuitorii acestor zone speciale să se îndrepte către activităţi mai puţin dăunătoare mediului.

Ecoturismul este una dintre soluţii. În localitatea Mahmudia, o mână de oameni încearcă să reînvie o veche tradiţie, ce cunoştea o amploare deosebită înainte de Revoluţie, dar care, încetul cu încetul, a murit: împletiturile din stuf şi din papură.

În localitatea situată pe malul drept al braţului Sfântu Gheorghe s-a deschis de curând un atelier de împletit papură, unde lucrează în jur de 20 de oameni, o parte din ei, chiar foarte tineri.

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/MVI_9623-0.flv width=370 height=278 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false

Şi tinerele învaţă secretul meseriei

Genica Nicolae face coşuri din papură pe care le vinde apoi cu 40 de lei bucata

Genica Nicolae are peste 50 de ani şi, înainte de ’89, a lucrat timp de 11 ani la Cooperativa Delta, la Secţia Împletituri Papură. „Din această activitate se câştigau bani buni înainte de Revoluţie. Multe dintre produsele ce se lucrau acolo aveau mare căutare la export. Nemţii şi bulgarii le cumpărau tot timpul“, povesteşte femeia.

Ea speră ca acum, după ce s-a deschis atelierul de la Mahmudia, împletiturile din papură să-şi recapete măcar puţin din valoarea pe care o aveau altă dată.

„Înainte totul era clar organizat. Acum însă noi tăiem papura pe care o luăm direct din baltă şi nu o folosim decât în anul următor. După tăiere, o cărăm cu remorcile, apoi o punem la uscat timp îndelungat“, adaugă Genica Nicolae.

Papura se decojeşte apoi, iar ceea ce-i mai bun se foloseşte la manufacturarea a tot felul de coşuleţe sau obiecte artizanale pentru cabane. Din papura mai puţin bună se fac rogojini. Genica a lucrat ani de zile în domeniu, iar această îndeletnicire nu mai are niciun secret pentru ea. Acum în atelier muncesc însă şi fete tinere, de 18 ani, care abia învaţă meserie.

„De aceea, poate produsele care ies din mâinile lor nu sunt tocmai perfecte. Dar fetele învaţă şi sper ca în câţiva ani să ajungă şi ele să le arate altora în ce poate fi transformată papura din baltă“, mai spune localnica.

Colega ei, Paulina Haralaşca, face rogojini. „Noi am confecţionat războiul la care lucrăm acum rogojinile“, se mândreşte Paulina. Ele spun că fac ecoturism, ceea ce le aduce profit fără să dăuneze locurilor unice în care s-au născut. Speră să ajungă în stadiul în care turiştii români sau străini să vină în Deltă special pentru coşurile lor din papură. 

Preţul produselor din papură

• Un coş făcut manual costă 40 de lei.

• O damigeană îmbrăcată în papură ajunge la 50 de lei.

• O casetă pentru bijuterie costă 15 lei.

• Un borcan îmbrăcat în papură pentru păstrarea zahărului sau a orezului este în jur de 15 lei.

Ţuica din floare de salcâm din Deltă

Lacul Uzlina, loc de cuibărit pentru zeci de specii de păsări

Dezvoltarea durabilă sau a ecoturismului în comunităţi include respectul pentru natură şi pentru cultura locală, aspecte impuse atât oamenilor ce-şi duc viaţa în zonele respective, cât şi vizitatorilor.

Ecoturismul contribuie la bunăstarea comunităţilor locale. Turiştii români şi străini pot fi atraşi în regiunile din Deltă şi prin specificul gastronomic.

În afara celebrelor borşuri de peşte cu apă din Dunăre, în zonă se fac anumite preparate despre care reprezentanţii asociaţiilor de mediu din România spun că ar trebui branduite pentru ca astfel să poate fi „vândute“ mai departe.

Este vorba despre mierea de izmă, ţuica din floare de salcâm sau despre vinul alb de nisip.