UPDATE Raport MCV: Parlamentul a redeschis periodic discuţiile pe legile integrităţii. CE atenţionează asupra graţierii şi a modificării legislaţiei penale

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a declarat, la discutarea Raportului MCV privind România, că tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani a continuat şi în ultimul an.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, a declarat, la discutarea Raportului MCV privind România, că tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani a continuat şi în ultimul an.

UPDATE omisia Europeană notează, în raportul privind MCV dat publicităţii miercuri, că procedurile pentru numirea procurorilor-şefi nu sunt suficient de robuste pentru a se evita o influenţă politică excesivă asupra numirilor şi recomandă adoptarea unor criterii clare în acest sens. Executivul european menţionează că succesul urmăririi penale şi condamnării multor politicieni renumiţi în România este un semn de independenţă a sistemului judiciar, dar pare să fie şi la rădăcina atacurilor orientate direct către magistraţie. CE recomandă, de aceea, adoptarea codului de conduită pentru parlamentari, dar şi pentru miniştri. Raportul critică şi faptul că, deşi deciziile CSM sunt transmise CNA, canalul mediatic care a preluat sau lansat atacul faţă de un magistrat nu corectează informaţia.

Comisia Europeană menţionează că rapoartele MCV succesive au pus în evidenţă faptul că, deşi a existat tendinţa ca numirile să se facă din ce în ce mai mult în mod transparent şi pe bază de merit, ”legea numirii procurorilor-şefi şi practica punerii ei în aplicare nu sunt suficient de robuste pentru a se evita o influenţă politică excesivă asupra numirilor”.

”Din experienţa trecută, acest lucru poate conduce la îndoieli cu privire la independenţa unui candidat, poate întârzia numirile datorită blocajelor de ordin politic sau poate chiar conduce la numirea unor magistraţi despre care să se dovedească ulterior că au probleme de integritate. În Europa există diferite tradiţii legale cu privire la numirile în postul de Procuror General (sau în posturi similare de procurori de rang înalt) şi acest lucru este recunoscut de Comisia de la Veneţia. Cheia este însă de a se asigura garanţiile corespunzătoare în termeni de transparenţă, control şi echilibru, chiar şi în cazurile în care decizia finală se ia la nivel politic”, se arată în raport.

UPDATE Raportul Comisiei Europene privind România făcut public miercuri consemnează că Parlamentul a redeschis periodic discuţiile privind legislaţia care defineşte conflictul de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi, alături de alte instituţii a opus rezistenţă la aplicarea rapoartelor ANI, chiar şi când acestea au fost confirmate de instanţe judecătoreşti.

"Cadrul legal în materie de integritate, respectiv pachetul de legi în care se definesc situaţiile de conflict de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi pentru funcţionarii publici aleşi sau numiţi a fost redeschis în mod periodic în Parlament. Nu a fost posibil să se instituie un cadru legal clar, consolidat, care să susţină caracterul sustenabil al reformelor, deşi în anii 2015 şi 2016 s-au constatat eforturi crescânde din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a promova aplicarea consecventă a legilor în materie de integritate. De asemenea, a existat problema recurentă legată de rezistenţa la punerea în aplicare a rapoartelor agenţiei, chiar şi atunci când au fost confirmate printr-o hotărâre judecătorească, şi de reticenţa instituţiilor şi autorităţilor responsabile de a aplica sancţiunile necesare (care constau, în general, fie în demiterea din funcţia publică, fie în amenzi", se arată în Raportul realizat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Comunicare şi Verificare.

Documentul consemnează, însă, că în ultimii doi ani, situaţia generală s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, "însă unele decizii ale Parlamentului au continuat să pună sub semnul întrebării sau să întârzie punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti care confirmă rapoartele agenţiei". 

UPDATE Oficialii Comisiei Europene arată că Direcţia Naţională Anticorupţie investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar instanţele pronunţă condamnări definitive într-un număr mare de astfel de cazuri, dar repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace, arată Comisia Europeană în Raportul MCV publicat miercuri, în care mai sunt menţionate sănătatea şi achiziţiile publice ca domenii în care care corupţia are consecinţe.

Potrivit raportului, corupţia este o problemă adânc înrădăcinată la nivelul societăţii, cu consecinţe atât pentru guvernanţă, cât şi pentru economie, fiind larg recunoscută ca o problemă majoră în România, aşa cum au arătat periodic sondajele de opinie şi, cel mai recent, Eurobarometrul privind MCV.

Raportul consemnează că Direcţia Naţională Anticorupţie investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel pronunţă condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupţie la nivel mediu şi înalt.

De asemenea, s-a înregistrat o tendinţă puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracţiunile de corupţie. Bilanţul acestora, care s-a menţinut constant în 2016, este un semn de independenţă şi profesionalism al instituţiilor judiciare.

„Cu toate acestea, repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează, totodată, că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace”, arată Comisia Europeană.

Raportul menţionează că din 2014, de la intrarea în vigoare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, România are cadrul legal cuprinzător pentru combaterea infracţiunilor de corupţie, în condiţiile în care anterior au existat tentativele periodice de modificare a legilor anticorupţie, adesea fără consultarea instituţiilor-cheie ale statului şi a instituţiilor judiciare din acest domeniu.

Comisia Europeană face referire şi la Strategia Naţională Anticorupţie, arătând că evaluarea din 2015 a arătat că progresele au fost lente şi aplicarea măsurilor preventive au fost insuficiente, din cauza faptului că la vârful instituţiilor a fost o voinţă politică ineficientă în aplicarea măsurilor de prevenire a corupţiei.
 

UPDATE Comisia Europeană atenţionează România asupra ordonanţelor privind graţierea şi modificare legislaţiei penale. Oficialii europeni au avertizat că aceste demersuri nu fac decât să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA.

„Orice versiuni finale adoptate ale celor două proiecte de ordonanţe de urgenţă prezentate spre consultare de către Guvern la 18 ianuarie 2017 ar trebui privite din acest punct de vedere“,
afirmă oficialii Comisiei, insistând că legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile.
 

Frans Timmermans a afirmat că încheierea monitorizării depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde măsurile rămase într-un mod ireversibil, care să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent, a declarat.

„În cei 10 ani care au trecut de când România este membră a UE şi a întreprins reformele din cadrul MCV, aceasta a făcut progrese majore. Tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani, a continuat şi în ultimul an. Dinamica creată până în prezent permite reorientarea eforturilor către principalele măsuri rămase care trebuie luate pentru îndeplinirea obiectivelor MCV şi, în consecinţă, pentru încheierea acestui proces important în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de preşedintele Juncker. Celeritatea acestui proces depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde măsurile rămase într-un mod ireversibil, care să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent. Sper că în 2017 vom vedea celeritatea, determinarea şi garanţiile interne necesare pentru a duce la bun sfârşit reformele necesare şi pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor", a spus Timmermans.

Conform Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Comisia a publicat miercuri, 25 ianuarie, cel mai recent raport pe care l-a elaborat în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) privind România, iar la 10 ani de la instituirea MCV, a făcut un bilanţ al măsurilor întreprinse de România în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva  corupţiei, al realizărilor, al provocărilor nedepăşite încă şi al acţiunilor care sunt în continuare necesare pentru încheierea monitorizării în cadrul MCV.

„Rapoartele privind MCV elaborate de Comisie în 2014, 2015 şi 2016 au evidenţiat o tendinţă pozitivă şi un bilanţ care indicau progrese importante şi sporirea caracterului ireversibil al reformei. Această tendinţă este confirmată în raportul din 2017, înregistrându-se în continuare un bilanţ solid al instituţiilor judiciare şi un impuls puternic imprimat de guvernele succesive pentru a consolida măsurile de prevenire a corupţiei. O analiză retrospectivă a celor 10 ani de la instituirea MCV arată că, în pofida  unor perioade în care reformele şi-au încetinit ritmul şi au fost puse sub semnul întrebării, România a înregistrat progrese majore în direcţia îndeplinirii obiectivelor de referinţă ale MCV. De asemenea,  Comisia consideră că nu ar trebui să se stabilească o legătură între MCV şi alte domenii ale dreptului UE“, notează Reprezentanţa CE.

Raportul MCV, prezentat miercuri

Cu toate acestea, o serie de aspecte esenţiale identificate în rapoartele anterioare nu au fost încă  soluţionate, astfel încât Comisia nu poate concluziona în prezentul raport că obiectivele de referinţă sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

Membrii Comisiei vor discuta mai întâi raportul MCV către Parlamentul European (PE) şi Consiliul European cu privire la Bulgaria, iar apoi raportul MCV cu privire la România.

Raportul urmează să fie prezentat oral comisarilor de către raportor, pentru ca aceştia să-şi exprime acordul asupra formei finale a documentului, se arată în agenda CE din 25 ianuarie.

Consilierul prezidenţial Leonard Orban, fost comisar european, a declarat marţi pentru Digi24 că raportul va fi discutat în Colegiul Comisarilor, unde este posibil să apară discuţii şi despre ordonanţele cu privire la graţiere şi modificările Codului Penal.

Orban a spus că se aşteaptă la un raport pozitiv, din care însă nu vor lipsi recomandările.

Întrebat dacă se aşteaptă ca în raport să apară inclusiv problema ordonanţelor de urgenţă, apărută în ultima săptămână, Orban a răspuns: „Categoric da”.

Fostul comisar european a explicat că raportul este pregătit la nivel tehnic, dar până la urmă, el va fi discutat miercuri în Colegiul Comisarilor, adică între comisari, şi în mod cert vor interveni anumite modificări, care să aducă la zi „evoluţiile sau involuţiile din ţara noastră”.

Un purtător de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, a evitat să vorbească marţi despre schimbările din raport, potrivit Ansa, dar a reafirmat angajamentul preşedintelui Comisiei Jean Claude-Juncker de a vedea ridicat acest mecanism până la finalul mandatului său, în octombrie 2019.

Schinas a precizat că se împlinesc zece ani de la instituirea mecanismului.

Însă, răspunzând unei întrebări în acest sens, el a spus că nu este în măsură să spună dacă acesta va fi ultimul raport MCV.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), impus României şi Bulgariei, monitorizează progresele înregistrate de cele două state membre UE în cadrul unor reforme judiciare şi în lupta împotriva corupţiei.

Sofia şi Bucureştiul au aceptat MCV, la mijlocul anilor 2000, ca o condiţie prealabilă aderării lor la UE, pe 1 ianuarie 2007.

Potrivit acestor rapoarte MCV, prezentate anual de CE, România a înregistrat în ultimii ani rezultate mai bune decât Bulgaria.