Încă o condamnare anulată. Dosarul în care Mircea Roşca a primit trei ani de închisoare cu suspendare va fi rejudecat de la zero

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus luni anularea condamnării de trei ani închisoare cu suspendare primită de fostul deputat PNL Mircea Roşca, urmând ca dosarul să se rejudece de la zero în primă instanţă.

Decizia a fost luată după ce Curtea Constituţională a constatat, pe 3 iulie 2019, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de neconstituirea de către Instanţa supremă a completurilor specializate pentru judecarea infracţiunilor de corupţie, scrie agerpres.ro.

În februarie 2018, fostul deputat PNL Mircea Roşca a primit o condamnare, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă.În acelaşi dosar, primiseră condamnări cu suspendare mai mulţi inculpaţi: Adrian Rotilă (administrator al SC Adliv Termo SRL), Marian Emanuel Rotaru (economist la Serviciul Achiziţii al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti); Gabriel Stelian Popescu (consilier local al oraşului Azuga), Diana Camelia Dumbravă (fost secretar al oraşului Azuga).

Toate aceste condamnări şi achitări au fost anulate, iar procesul se va rejudeca de la zero. Mircea Roşca nu este prima persoană care beneficiază de pe urma deciziei CCR. În urmă cu o săptămână, Dan Şova primea o decizie identifică din partea Înaltei Curţi, dosarul lui urmând să se rejudece de la zero la Curtea de Apel Bucureşti.

Singurul lucru care împiedică decizii de rejudecare de la zero în toate dosarele de la instanţa Supremă pare să fie confuzia unora dintre judecători cu privire la aplicarea deciziei CCR asupra nelegalităţii completelor de trei. De exempleu, dosarul în care Darius Vâlcov este judecat pentru fapte de corupţie a fost suspendat, întrucât judecătorii au decis să sesizeze CJUE cu privire la mai multe aspecte care ţin de aplicarea măsurilor CCR asupra completelor specializate. Alina Bica şi Elena Udrea îşi pot vedea şi ele dosarele rejudecate de la zero.

De ce fusese condamnat Roşca

Potrivit DNA, în anul 2011, în calitate de vicepreşedinte al PNL Prahova, Mircea Roşca a pretins de la un denunţător (administrator de firmă) suma de 20.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra preşedintelui din acea perioadă al PNL Azuga, Gabriel Popescu, şi, prin acesta, asupra celorlalţi membri ai Consiliului Local Azuga şi a factorilor decizionali din cadrul Primăriei Azuga, în vederea înlesnirii dobândirii unor terenuri pe raza localităţii respective de către firma acestuia, sumă din care a primit efectiv - prin intermediul lui Popescu - 5.000 de euro, iar 11.000 de euro au fost folosiţi în interesul formaţiunii sale politice.

Suma de 4.000 de euro a fost pretinsă şi primită de Diana Dumbravă, susţin procurorii, de la Gabriel Popescu (din 20.000 de euro oferiţi de denunţător), în vederea îndeplinirii unor acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu, în legătură cu licitaţiile publice deschise cu strigare organizate de Primăria Azuga pentru vânzarea celor două suprafeţe de teren şi care vizau desfăşurarea propriu-zisă a procedurilor de achiziţie publică şi desemnarea câştigătoare a societăţii administrate de acesta.

"Între 2011 - 2014, Mircea Roşca a primit de la Adrian Rotilă (vărul său primar) bani şi alte foloase (construcţii în valoare de peste 35.000 lei, folosinţa auto marca Audi A8 - contravaloare rate leasing plătite în sumă de peste 115.000 lei şi alte bunuri în valoare de peste 403.000 lei), în schimbul intervenţiei la factorii de decizie din cadrul unor instituţii publice din judeţul Prahova (Spitalul Judeţean, Consiliul Judeţean, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călineşti, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat - Sucursala pentru Reprezentare şi Protocol Sinaia) asupra cărora avea influenţă prin prisma calităţilor pe care le-a deţinut în mod succesiv la nivelul autorităţilor publice locale şi centrale şi la nivel politic (consilier judeţean, vicepreşedinte/preşedinte al organizaţiei judeţene Prahova a unui partid, director la SC Hidro Prahova SA - Sucursala Sinaia, vicepreşedinte al CJ Prahova, deputat), în vederea atribuirii către societăţile deţinute de acesta a unor contracte de achiziţii publice", mai spun procurorii.

În aceeaşi perioadă, Roşca a determinat - prin intervenţii la factorii de decizie din cadrul celor patru instituţii, respectiv la inculpaţii Strâmbeanu, Semcu, David, Savu - încheierea mai multor contracte de achiziţie publică cu firmele administrate de vărul său, având ca obiect furnizarea de produse alimentare, pentru care nu erau autorizate, obiectul de activitate fiind fabricarea elementelor de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii, respectiv execuţia unor lucrări.

DNA menţionează că încheierea contractelor de achiziţie publică s-a făcut ca urmare a desfăşurării unor proceduri cu nerespectarea prevederilor legale în care au fost implicaţi şi inculpaţii Rotaru, Fâcă, Şerbănoiu, Malea.

Acest fapt, au constatat anchetatorii, a avut ca rezultat prejudicierea entităţilor publice astfel: Spitalul Judeţean de Urgenţă - cu peste 96.000 lei, Consiliul Judeţean - cu aproximativ 69.000 lei, DGASPC Centrul Călineşti - cu peste 47.000 lei, RAAPPS Sucursala Sinaia - cu aproximativ 2.800 de lei.

"Aceste sume reprezintă valorile plătite în plus faţă de preţul pieţei pentru produsele alimentare furnizate de SC Adliv Termo SRL Comarnic, respectiv contravaloarea cantităţilor de materiale decontate şi nepuse în operă de către SC Stanevip SRL şi, totodată, obţinerea de către cele două societăţi a unor foloase necuvenite. În cauză s-a mai reţinut că Rotilă, în calitate de administrator al SC Adliv Termo - societate aflată în derularea unor relaţii comerciale cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti (către care livra produse alimentare), a remis mai multe bunuri şi foloase materiale managerului unităţii sanitare, Adrian Strâmbeanu (un miel în perioada Sărbătorilor Pascale din anul 2013 şi o sabie de colecţie în vara aceluiaşi an - estimate de organele judiciare la valoarea minimală de 299 lei), cât şi angajatului care avea ca atribuţii organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică câştigate de firma sa - Marian Rotaru (o uşă din tâmplărie termopan în toamna anului 2013, o masă cu banchete din lemn - pentru grădină şi o umbrelă pliabilă, cu aceeaşi destinaţie în primăvara anului 2014, două excursii în Delta Dunării în vara anilor 2013 şi 2014 - estimate de organele judiciare la valoarea minimală de 2.991 lei), pentru ca aceştia, contrar îndatoririlor de serviciu, să faciliteze continuarea livrărilor efectuate de firmă către respectiva instituţie, prin nerespectarea procedurilor de achiziţie publică", susţin anchetatorii.