Cu bâta în moalele ţării

Găştile de cartier fac legea în localităţile importante ale României. Că este vorba despre găşti de cartier sau despre clanuri organizate piramidal, cu şefi şi legături de familie

Găştile de cartier fac legea în localităţile importante ale României.

Că este vorba despre găşti de cartier sau despre clanuri organizate piramidal, cu şefi şi legături de familie foarte strânse, grupările lumii interlope continuă să îşi facă simţită prezenţa în stradă, încurajate de blândeţea judecătorilor şi de corupţia sau neimplicarea poliţiei.

Chiar dacă reprezentanţi ai poliţiei doljene încearcă să minimalizeze amploarea fenomenului expansiunii interlopilor, reizbucnirea periodică a conflictelor de stradă din Craiova provoacă nelinişte în rândul populaţiei şi tensiuni între reprezentanţii instituţiilor publice. Ultimul incident violent din Bănie s-a consumat pe 3 februarie a.c., în apropierea Curţii de Apel Craiova, şi a opus două grupuri înarmate cu săbii şi pari.

Cinci dintre cei implicaţi, printre care Enryko-Cezar Constantinescu, considerat lider al unuia dintre grupuri, au fost răniţi. Imediat, situaţia locală a explodat: reprezentanţii instituţiilor publice cu atribuţii în asigurarea ordinii publice şi politicienii locali s-au acuzat reciproc de inactivitate şi indiferenţă, sau au început să plăsmuiască "scenarii" apocaliptice, care prezentau Craiova ca fiind captiva interlopilor. Şeful IJP Dolj, cms.-şef Georgel Enescu, a fost nevoit să renunţe la funcţie, iar comandantul interimar Gheorghe Bică promite restabilirea situaţiei.

Primele conflicte ale interlopilor din Craiova datează din anii '90, când liderii organizaţiei consacrate sub numele de "Frăţia" i-au bătut crunt pe câţiva etnici rromi din Faţa Luncii. "Craiova este un oraş atipic. Are un cartier, Faţa Luncii, cu cea mai numeroasă comunitate de rromi din ţară.

După Revoluţie, mulţi au plecat în Occident, copiii lor au părăsit şcoala! Au făcut bani şi s-au întors", ne spune comisarul-şef Gh. Bica, interimar la comanda IPJ Dolj. "Nici nu pot să spun că avem interlopi aici. Sunt găşti fără structură piramidală, fără conduita fără lideri unici, cum au grupările de criminalitate. Aici nu s-a gestionat bine preconflictul, adică acea răzbunare care a prelungit astfel de incidente: unul a luat o bâtă în cap, iar ceilalţi s-au adunat a doua zi să îl răzbune!", ne mai spune Gh. Bica, decanul de vârstă al IPJ Dolj, care în unele cercuri este supranumit "Profesorul" sau "Împăratul", pentru influenţa sa în instituţie.

Surse locale susţin că lumea interlopă din Craiova este împărţită în mai multe tabere care îşi dispută supremaţia în oraş. Pe de-o parte sunt clanurile rromilor din cartierul Faţa Luncii - Craioviţa (conduse din umbră de Silvian Filoti şi locotenenţii acestuia - Valter, Veniamin şi Vilifort) şi cel condus de D. Para, iar pe de altă parte, gruparea care a căpătat numele de "Frăţia", condusă de Cimino (Fănel Trandafir), Caiak (M. Pârvu), Gigioc (Gigi Zavera) şi Enryko (Cezar Constantinescu). "Se bat rromii între ei, românii între ei, români cu rromi, nu este nimic interetnic aici, e doar lumea lor violentă. Astfel de grupuri avem la Craiova cel puţin de 27 de ani, de când am început munca în poliţie", ne asigură comandantul Bica.

În ultimii doi ani, între tabere s-au înregistrat mai multe incidente, soldate cu rănirea gravă a mai multor persoane. Niciunul din aceşti infractori nu a ajuns după gratii: se bănuieşte că o parte din poliţie se teme de ei sau îi protejează. În unele dosare, procurorii au dictat NUP-uri comode, iar atunci când s-a ajuns în instanţă, judecătorii au fost extrem de blânzi, acordând pedepse ridicole.

Din aceste motive, fenomenul a escaladat şi protagoniştii acestor frecvente scandaluri par că nu mai au teamă de nimeni. Au existat momente (precum cel din septembrie 2003), când sute de rromi din cartierul Faţa Luncii au ieşit în stradă cu furci, bâte, săbii şi topoare, gata de luptă cu taberele adverse. Surse din rândul interlopilor afirmă că cel puţin pentru trei luni, cât comisarul Bica va sta interimar la cârma IPJ Dolj, scandalurile vor înceta. Mai mult, aceleaşi surse susţin că "pacea de la Craiova" ar fi fost garantată cu 100.000 euro.

"Nu am elemente să cred că şi judecătorii primesc mită sau iau bani cu camătă de la rromi sau interlopi, dar orice este posibil. Asta ar trebui să ştie serviciile secrete", este de părere parlamentarul de Dolj Lia Olguţa Vasilescu. "Noi lucrăm şi cu SRI, şi cu UM 0962, pentru schimb de informaţii. Aici nu avem clanuri, este vorba despre simple găşti, bazate pe legături de prietenie. Unii interlopi au admiratori, altfel spus!", ne-a declarat sec comandantul IJP Dolj, Gh. Bica.

Surse din SRI ne-au declarat că fenomenul acestor găşti nu se află în mod special în atenţia serviciului. "Se exagerează pe alocuri importanţa acestor grupuri. Cooperăm cu partenerii noştri şi intervenim când este cazul!", ne-a declarat o sursă din cadrul Serviciului Român de Informaţii.

Se bat rromii între ei, românii între ei, români cu rromi, nu este nimic interetnic aici, e doar lumea lor violentă!
Gheorghe Bica,
şeful interimar al IJP Dolj

Liderul organizaţiei oculte "Frăţia" din Bănie, fost PSM-ist: "Nu sunt haiduc!"

Restaurantul "Periniţa" din Craiova se află la mică distanţă de magazinul clubului de fotbal Universitatea Craiova. Localul este plin de "muşchi": când intri, o duzină de capete tunse scurt se răsucesc către uşă şi eşti privit cu o nedisimulată curiozitate. Toţi clienţii sunt tineri şi sporovăiesc la mesele încărcate de farfurii şi ceşti de cafea.

Privirile lor nedumerite îmi sugerează clar că restaurantul "Periniţa" este un loc unde lumea se cunoaşte şi unde nu poţi fi decât un străin incomod. "Domnul Enryko? N-a venit!", îmi zice omul de la bar. Barmanul mai aruncă o privire în sala restaurantului şi îmi confirmă din nou: "Trebuie să apară!". E clar că omul îi cunoaşte bine tabietul celui care este considerat întemeietorul misterioasei organizaţii "Frăţia", din Craiova.

În anii '90, când lumea interlopă din centrul oraşului sau din cartierele ţigăneşti se ciomăgea pe la intrarea în cluburi, "Frăţia" apăruse ca o misterioasă rezolvare a "problemei" raportului de forţe dintre grupări. Într-un târziu, un tip se opreşte lângă mine şi mă întreabă dacă eu sunt "ziaristul". Omul este un uriaş bonom, cu mustaţă-oală pe buze şi priviri bănuitoare. Îi salută pe cei din restaurant, iar capetele tunse scurt se mişcă amical, îi răspund pe mai multe voci cu "Salut!" şi cu "Venişi?".

Enryko Constantinescu îşi aşază şapca pe cap şi reuşesc, în acel moment, să disting o cicatrice lată, pe pielea capului. Unul dintre degetele lui Enryko Constantinescu este bandajat strâns - poliţiştii îmi spuseseră anterior că falanga unuia din degetele sale fusese tăiată cu sabia la ultima încăierare. Ne aşezăm undeva pentru primul interviu pe care a acceptat să-l dea presei, în timp ce tipii tunşi scurt ne aruncă priviri furişe. "Nu dau interviuri, nu accept poze, că unele ziare mi-au făcut mult rău!", îmi zice Constantinescu de la bun început, în chip de avertisment. "Aici, s-a mers însă prea departe, de aceea am acceptat să vorbim! Mi s-au pus în cârcă tot felul de blestemăţii", adaugă el, brusc muiat de vreo amintire.

Îl întreb pe Constantinescu de "Frăţia". În anii '90, prin unele stabilimente din Craiova era la modă să se afişeze la intrare anunţuri de interzicere a accesului rromilor. Mai mult, unii dintre interlopii proveniţi din mahalaua Faţa Luncii fuseseră altoiţi de enigmatica "Frăţie" oltenească. "Frăţia nu am inventat-o eu, mi-au pus-o mie în cârcă", spune Enryko Constantinescu.

"Aşa că treaba aia cu rromii stă cam aşa. Prin'98, eu mi-am făcut o firmă de pază şi protecţie! Eu primeam comenzi şi puneam badigarzi pe la diverse restaurante. Ei, şi anumiţi proprietari nu dădea voie la anumiţi rromi să intre în cârciumi. Atunci, badigarzii mei nu le dădea voie la ăia să intre, dar toţi au înţeles că eu eram de vină. Dar eu sunt prieten cu cei din Faţa Luncii, întrebaţi-l pe Fulguţă, că-s prieten cu el din '84!", îmi spune Constantinescu sacadat.

Silvian Filoti - Fulguţă este unul dintre liderii Comunităţii Etniei Rromilor şi e considerat judecător al rromilor din cartierul Faţa Luncii, din Craiova. Conform unor aprecieri, Faţa Luncii este cel mai mare cartier de rromi din ţară. Insist totuşi şi îl întreb cât adevăr este în faptul că la Craiova va începe o "pace de trei luni", pace gajată cu 100.000 de euro. Cum ar veni, gruparea care va greşi şi va dezgropa din nou securea războiului va fi bună de plată. "Este o tâmpenie, eu nu am auzit de aşa ceva! Cu cine să fac eu pace? N-am cu cine! Suma asta, de 100.000 de euro, este imensă, dacă aveam banii ăştia, stăteam şi eu la vilă, nu la apartament!".

Bun cunoscător al realităţilor locale, Constantinescu ne oferă un exemplu de "pace" a juveţilor. "Acum puţin timp, într-o intersecţie, a înfipt un rrom sabia în maşina unui fiu de director de ziar. Păi, ce, s-au certat? Nu s-au certat, domnule! Au căzut la pace pentru 3.000 de euro. Craiova este un oraş sărac unde 100.000 de euro este o sumă imensă! Înţelegeţi?".

Desigur, înţeleg. Mai greu de priceput este cum de s-a ajuns la Craiova ca săbiile să se înfigă atât de des în maşini şi oameni? "Domnule, aici sunt găşti unde nu se învârt bani, înţelegeţi? N-avem bande la Craiova, avem doar grupuri de cartier care au crescut împreună! Aşa a fost şi cu scandalurile, acolo am sărit să despart nişte tineri. Am luat 2-3 pari în cap, ei şi?

La clubul Medieval şi la Curtea de Apel, când au fost bătăile, am sărit între nişte copii, câţiva tineri la 23-25 de ani, pe care voiam să-i despart!", spune el repede, apoi revine. "M-am nimerit pe-acolo, ăia care atacau erau nişte rromi din zona <> , nu ştiu de unde! N-am lovit pe nimeni, poliţia m-a reţinut 25 de zile, am fost eliberat şi am sentinţa de nevinovăţie. Stau şi eu să întreb acum: dacă eram vinovat cu ceva, nu puteau să documenteze faptele mele în atâta timp?".

Până la urmă, când mulţi îl consideră "interlop", iar el susţine contrariul, care este statutul lui Enryko Constantinescu la Craiova? "Nu sunt haiduc, dar vor unii politicieni să scoată castanele din foc folosind numele meu! Eu politică nu fac! Am fost un timp la PSM (Partidul Socialist al Muncii - n.n.), dar atât!", spune el. "Am avut mai multe firme, plătesc taxe şi impozite la stat, ce mai au cu mine? Ce am greşit, să plătesc, dar nu oalele altora! Am 47 de ani şi n-am avut o amendă până acum! Dacă vreţi să mai aflaţi ceva, vorbiţi cu avocaţii mei!", încheie el cam sec, cu aerul că se miră cum de au unii "ziarişti" atâta timp pentru "interviuri".

"Legislaţia actuală e proastă şi permisivă"

"Primul conflict de mare amploare la Craiova cred că a fost prin 1997. A fost, la început, un incident minor, la discoteca <> , al cărei patron era Adi Ilie", spune parlamentarul Olguţa Vasilescu, bun cunoscător al realităţilor craiovene. "La vremea aceea, bodyguarzii au dat afară un rrom, numit Filozof, pentru că încercase să agreseze o domnişoară.

A doua seară a forţat din nou intrarea şi a fost lovit. Tot cam atunci, bodyguarzii de la Bingo Craiova, aflat în imediata vecinătate a discotecii lui Ilie, au lovit rromi care furau portofelele clienţilor şi nu au mai vrut să permită accesul lor şi al altor indivizi certaţi cu legea. În ziua următoare, două sute de indivizi înarmaţi cu săbii, topoare şi furci au năvălit în centrul Craiovei, au scos pietrele de la caldarâm şi au spart geamurile de la Bingo. Forţele de ordine au <> cu fix 20 de jandarmi, toţi răcani, cărora nu li s-a permis nici măcar să se apere de pietre. A fost prima dovadă că organele în drept nu sunt pregătite pentru astfel de situaţii", spune Olguţa Vasilescu.

Ea îşi aminteşte că la o dezbatere organizată sub patronajul primăriei, unul dintre şefii găştilor din Faţa Luncii a ameninţat-o că îi ia "glanda" de faţă cu toată lumea, iar poliţiştii de acolo nu au spus nimic. Parlamentarul susţine că mulţi şefi ai poliţiei craiovene iau bani de la cămătari şi au grijă să-i informeze tot timpul când au loc razii. "Sunt lucruri de notorietate în Craiova şi nu s-au luat măsuri.

În plus, nici nu mai poate fi vorba de <> , cum se făcea în urmă cu câţiva ani cu bulibaşele din cartiere, deoarece aici nu mai discutăm despre clanuri mari, ţinute sub control de un bulibaşă. Vorbim despre clanuri mici, agresive, cu lideri care au câştigat bani din furat, cerşetorie, camătă sau prostituţie, în ţară şi în străinătate", mai spune Olguţa Vasilescu.

Parlamentarul lucrează în prezent la un proiect de modificare a Legii 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, considerând că "legislaţia actuală este proastă şi permisivă".

Schimb de "putere" la Constanţa

La Constanţa, luptele sângeroase între găştile autohtone şi reglările de conturi în stil mafiot au ajuns să fie la ordinea zilei. Este evident că şi aici, ca şi în alte părţi, tinerii bătăuşi din oraşul de la malul mării provoacă adevărate războaie locale bazându-se pe slăbiciunile justiţiei locale şi pe slaba capacitate de ripostă manifestată de poliţie.

Faptul că în state precum Franţa, autorităţile reuşesc să disperseze mulţimi de mii de tineri anarhişti, înarmaţi cu bâte şi cocktailuri Molotov, în timp ce în România nu pot fi controlate găşti de 10-20 de indivizi, indică în mod clar că instituţiile autohtone însărcinate cu ordinea publică nu reuşesc să îşi îndeplinească menirea.

De 17 ani, după fiecare incident sângeros, autorităţile aplică aceeaşi "metodă de ripostă" împotriva găştilor din stradă: se schimbă şefii din poliţie. În acest timp, poliţiştii şantajabili, mulţi şi cu grade inferioare, rămân nestingheriţi să "acţioneze" împotriva interlopilor, iar sentimentul de insecuritate al cetăţeanului devine tot mai apăsător.

Aproximativ 10-12 ani după momentul "89, Constanţa a fost sub asediul clanurilor din cartierul supranumit "Piaţa Chiliei". Cartierul este locuit, în general, de aromâni, de etnici turci sau de rromi vorbitori de limbă turcă şi a fost mult timp stat major pentru unele grupări infracţionale. Erau vremuri când ameninţarea "Te dau pe mâna celor din Chilia" era populară chiar şi printre copiii care se certau.

Unul dintre liderii interlopilor din Piaţa Chiliei a fost mult timp un anume Iasar, zis "Săceanu". După anul 2000, dominaţia clanurilor de aici a apus, iar locul lor a fost luat de "lupii tineri" ai grupărilor "Spaniolul", "Fraţii" sau ai interlopului Marin Mihai, zis Pitbull.

Restul judeţului era şi el acoperit: la Mangalia, oamenii lui Beinur făceau legea, iar la Medgidia se afirma de timpuriu un anume Butnaru, cercetat în prezent pentru că a tras cu pistolul într-un cunoscut. "Săceanu este bătrân acum, iar cei din Piaţa Chiliei s-au potolit numai după ce au început să curgă raziile poliţiei şi amenzile. Pentru ei, o bâtă în cap nu contează foarte mult, dar a contat când au fost atinşi la buzunare", ne-a declarat un ofiţer din unitatea de intervenţie rapidă de la Constanţa.

Transferul "de forţă" dinspre clanurile Pieţei Chiliei spre grupările din centrul oraşului a început după anul 2000, iar scandalul de pe terasa Beta a însemnat, practic, legitimarea noilor "stăpâni ai străzii" din municipiu. În iulie 2004, pe terasa Beta, frecventată de foarte mulţi turişti, găştile lui Gherghişan şi Pitbull s-au încăierat cu furie. Spre spaima celor prezenţi, care vedeau cum Constanţa se întoarce în Evul Mediu, combatanţii au folosit săbii, topoare, bâte şi pietre.

Astfel de bătăi cumplite, soldate uneori cu victime care erau spitalizate până la 100 zile, cu participarea deja faimoşilor acuzaţi Gherghişan, fraţii Vasea (Traian şi Mihai), Cristi Gheorghiu sau Mihai "Pitbull" au continuat ulterior, culminând cu neverosimilul asediu al unui hotel, în 2006, în staţiunea Mamaia. După cum se anunţa la vremea respectivă, un grup numeros, compus din zeci de oameni, a devastat Hotelul Flora, dar şi două cluburi de noapte. "Este o utopie să crezi că pot fi prevenite aceste scandaluri. Nu putem să ne ţinem după 50 de indivizi care vor să se bată", spunea comisarul Radu Ungureanu, şef al Poliţiei municipiului Constanţa.

Fenomenul găştilor se generalizează

Incidente recente, petrecute la Bucureşti, Piatra Neamţ sau Brăila, demonstrează că fenomenul "ocupării străzilor" de către găşti agresive şi înarmate tinde să se generalizeze. Cel mai recent atac care a implicat o grupare interlopă s-a consumat pe 12 februarie a.c., în Centrul vechi al Bucureştiului, când fostul mare fotbalist Ilie Dumitrescu a fost ameninţat în mijlocul zilei cu pistolul şi cuţitul.

Dumitrescu, acum important actor pe piaţa imobiliară, se afla în incinta galeriei sale de artă de la Hanul cu Tei, când trei indivizi au intrat peste el şi, chiar dacă de faţă se aflau câţiva poliţişti în civil, l-au somat "din partea domnului Opran" să dea drumul "la curent".

La invitaţia lui Ilie Dumitrescu de a părăsi clădirea, unul dintre agresori a scos cuţitul, iar celălalt un pistol şi un telefon cu ajutorul căruia a chemat întăriri. Chiar în prezenţa oamenilor legii, ei au încercat să ajungă la Ilie Dumitrescu, dar poliţistul şi fratele acestuia, Bogdan, au făcut scut în faţa lui, ultimul alegându-se cu o rană la mină.

Horia Opran este un cetăţean român cu care Ilie Dumitrescu se află în conflict pe marginea unui contract de închiriere a două vile din Pipera. După declanşarea cercetărilor, poliţia a descoperit că printre agresori s-a aflat şi un angajat al Jandarmeriei. Acesta a declarat ca îi cunoaşte de puţină vreme pe partenerii săi, care fac parte din Clanul Sportivilor, o grupare criminală din Capitală unde ar fi activat şi Gheorghe Mustaţă, fostul şef al galeriei Steaua. Cazul acesta arată la ce "prestigiu minim" a ajuns poliţia: cei doi nu s-au sinchisit de prezenţa unor oameni ai legii şi au folosit armele, iar ulterior, unul dintre anchetatori ar fi fost ameninţat telefonic de membrii clanului.

Deşi au terminat în forţă 2007, clanurile de interlopi nu au avut un start fericit în anul în curs. După ce a reuşit să se înarmeze până în dinţi în ianuarie, o grupare mafiotă din Piatra-Neamţ a fost oprită de poliţişti, procurori şi de luptătorii de la Acvila pe când se pregătea să lichideze un întreg clan rival din oraş. Forţele de ordine aveau informaţii că membrii clanului Botez au fost mobilizaţi, înarmaţi şi instruiţi să folosească săbii, pistoale cu amortizor şi chiar mitraliere Uzi.

Potrivit anchetatorilor, armele erau cumpărate din Italia, printr-o filieră a lui Ion Clămparu, alt şef de clan interlop. Astfel de evenimente nu mai reprezintă o raritate: în ianuarie, jandarmii au reţinut la Brăila nouă tineri înarmaţi cu arme albe, unul având şi un pistol asupra lui, în timp ce se pregăteau să atace un grup rival, pe motiv că un adversar l-a bătut pe unul de-al lor din pricina unei fete.

În aceeaşi lună, pe 8 februarie, 30 de membri ai grupărilor Nie şi Chira, care acţionau în Bucureşti şi în împrejurimi, au fost ridicaţi de poliţişti în urma efectuării unor percheziţii la domiciliile acestora. Poliţiştii au ridicat mai multe arme de foc (letale şi neletale) deţinute ilegal, droguri, arme albe, bani, bijuterii, acte de identitate false. Membrii celor două clanuri sunt acuzaţi de tentativă de omor, lipsire de libertate, tâlhării, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, violare de domiciliu, loviri şi alte violenţe. Dintre ei, 16 au fost arestaţi preventiv.

Unii politicieni vor să scoată castanele din foc folosind numele meu... Dacă vreţi să mai aflaţi
ceva, vorbiţi cu avocaţii mei!

Vorbim aici despre clanuri mici, agresive, cu lideri care au câştigat bani din furat, cerşetorie, camătă sau prostituţie în ţară şi în străinătate!
Lia Olguţa Vasilescu,
deputat de Dolj

Nu putem să ne ţinem după 50 de indivizi care vor să se bată!"Cms.-şef Radu Ungureanu, şef Poliţie Constanţa