Ce se ascunde în spatele fascinației lui Trump față de hărți și a obsesiei pentru denumirile geografice

Insistența președintelui SUA, Donald Trump, de a schimba denumiri geografice consacrate pare a ascunde deopotrivă o fascinație și o obsesie pentru valoarea hărților, cu repercusiuni asupra politicii externe a SUA, relatează Politico.

Donald Trump a făcut declarații privind teritorii în termeni imobiliari FOTO Shutterstock

Schimbul tensionat de replici între Donald Trump şi premierul canadian Mark Carney în Biroul Oval, cu privire la declarațiile președintelui american de a face din Canada al 51-lea stat, este poate un exemplu grăitor al modului în care cererile tranşante ale preşedintelui de a modifica harta lumii deopotrivă modelează şi complică politica sa externă, scrie Politico.

Cererile lui Trump de a redenumi locuri geografice au alarmat aliaţii, au declanșat o luptă între Casa Albă şi corpul său de presă, stârnind totodată îngrijorări că inamicii vor fi încurajaţi în ceea ce priveşte revendicările teritoriale - fără a mai pune la socoteală confuzia creată în jurul declarațiilor ca SUA să preia controlul asupra unor țări și insule.

Pe de altă parte, compulsia cartografică a lui Trump și dorinţa sa de a modifica hărţile îşi au rădăcinile cu mult înainte de prima sa preşedinţie - și anume în cariera sa în afaceri.

„Sunt un dezvoltator imobiliar în esență”, a mărturisit Trump marţi, în timpul întâlnirii sale din Biroul Oval cu Mark Carney, cu referire la dorinţa de a aduce Canada sub controlul Statelor Unite.

„Când elimini acea linie trasată artificial, când te uiţi la acea frumoasă figură când vezi puse împreună, eu sunt o persoană cu mult simț artistic”, a spus Trump.

Ce înseamnă hărțile pentru Donald Trump

În 2022, Trump le-a spus jurnaliştilor „Îmi plac hărţile. Şi mereu am spus: „Uitaţi-vă cât de mare e (Groenlanda). Este masivă. Ar trebui să facă parte din Statele Unite”.

Trump a declarat că doreşte ca SUA să „obţină” Groenlanda, să transforme Canada în „al 51-lea stat”, să „recupereze” Canalul Panama şi să „deţină” Gaza. El a stârnit tensiuni cu Mexicul în urma dezbaterii privind utilizarea termenului de „Golful Americii” pentru a numi corpul de apă cunoscut cu secole înainte de existența SUA drept „Golful Mexicului”. Iar pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul, Trump ia în considerare să redenumească Golfului Persic drept „Golful Arabiei” cu ocazia vizitei sale în Orientul Mijlociu din această săptămână.

Potrivit lui Karl Offen, profesor de geografie la Universitatea Syracuse, aceasta este o tactică politică veche. „Hărţile şi politica au fost unite din prima zi. A denumi înseamnă a revendica”, a subliniat el.

Aceste gesturi au consecinţe geopolitice reale. A devenit o problemă centrală în alegerile din Canada, a catalizat proteste în Groenlanda şi a provocat haos în rândul presei acreditate la Casa Albă. Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a ameninţat că va da în judecată Google pentru că se conformează schimbării denumirii Golfului Mexicului în „Golful Americii”. 

Mesaje politice

În timpul ambelor mandate neconsecutive, Trump s-a bazat pe hărţi electorale comitat cu comitat, care au acoperit ţara în roşu, pentru a consolida legitimitatea victoriilor sale.

Într-un moment viral al primului mandat, Trump a prezentat în Biroul Oval o hartă care părea să fi fost modificată cu un marker.

De la câştigarea celui de-al doilea mandat, Trump a postat pe reţelele sociale mai multe hărţi politice, între care una cu „Golful Americii”, dar și o hartă în care SUA apar unite cu Canada.

Totodată, el a formulat aceste revendicări, pe care le-a dus tot mai departe, în termeni imobiliari. De pildă, a numit Fâşia Gaza, decimată de 18 luni de război, „proprietate la ocean” şi „un mare sit imobiliar” şi a distribuit pe Instagram un videoclip generat de inteligenţa artificială cu „Gaza lui Trump”.

La întâlnirea pe care a avut-o Carney cu Trump în Biroul Oval, premierul nou ales a făcut din comentariile lui Trump despre Canada o temă centrală de discuții.„După cum ştiţi din domeniul imobiliar, există unele locuri care nu sunt niciodată de vânzare”, a spus Carney. Trump a replicat: „Niciodată să nu spui niciodată”.

Trump s-a plâns că SUA este „jefuită” de Canada din punct de vedere economic şi a susţinut că ambelor ţări le-ar fi mai bine dacă Canada ar adera la uniune. Alături de vicepreşedintele JD Vance, Trump afirmase că SUA au un interes de securitate în Groenlanda, citând ameninţările din partea Rusiei şi Chinei. Statele Unite au, de asemenea, interese strategice mai largi în regiunea arctică bogată în resurse, unde topirea gheţii deschide noi rute comerciale.

Valoarea hărților pentru Donald Trump

Dar fascinaţia preşedintelui pentru Canada şi Groenlanda ar putea fi explicată, în parte, şi prin dimensiunea lor pe hartă. Canada este a doua cea mai mare ţară din lume ca suprafaţă, iar Groenlanda este cea mai mare insulă din lume.

Dar latitudinile lor nordice înseamnă, de asemenea, că proiecţia Mercator comună le umflă dimensiunea, a subliniat Ryan Weichelt, preşedintele departamentului de geografie şi antropologie de la Universitatea din Wisconsin, Eau Claire.

„Dacă arăți interes pentru ceva, îl faci să pară mare”, a spus Weichelt. „Aceasta a fost o tactică comună în cartografia politică de multă vreme”,, a adăugat el.

Într-o declaraţie pentru POLITICO, directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, l-a lăudat pe Trump pentru că are „o profundă apreciere pentru geografie şi istorie”, adăugând: „Această administraţie este despre excepţionalismul american”.

„Nu vom fi niciodată, niciodată, o proprietate care poate fi cumpărată de cineva, iar acesta este mesajul care cred că este cel mai important care trebuie înțeles”, a declarat luna trecută prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen.

Cererea lui Trump ca presa să folosească denumirea „Golful Americii” a aruncat, de asemenea, corpul de presă de la Casa Albă în haos. Oficialii au blocat accesul reporterilor şi fotografilor Associated Press la anumite evenimente, ca represalii. Ghidul de stil al agenţiei prevede să fie utilizat în relatări denumirea originală. 

Pe fondul discuţiilor nucleare cu Iranul, Trump a declarat miercuri reporterilor că va „lua o decizie” cu privire la încercarea de a schimba numele Golfului Persic în „Golful Arabiei” în timpul turneului din această săptămână care îl va duce în Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite. Aceste ţări folosesc termenul „Golful Arabiei” pentru a descrie calea navigabilă care se află la 7.000 de mile de ţărmul Americii.

„Nu vreau să rănesc sentimentele nimănui”, a spus preşedintele. „Nu ştiu dacă sentimentele vor fi rănite”, a adăugat el.

Iranul a ripostat prompt. Seyed Abbas Araghchi, ministrul de externe al ţării, a declarat că redenumirea ar fi un „pas lipsit de viziune” şi doar „va atrage mânia tuturor iranienilor”.