Cum au luptat cu curaj moldovenii și au apărat democrația împotriva amestecului Rusiei în alegeri
0Jurnaliștii și poliția au combătut dezinformarea, intimidările și schemele de cumpărare a voturilor, în timp ce un număr mare de oameni s-au prezentat la vot, apărând democrația împotriva amestecului Rusiei în alegerile prezidențiale, care au fost câștigate de pro-europeana Maia Sandu, scrie The Guardian.
Intervenția Rusiei în alegerile prezidențiale moldovenești a fost fără precedent, iar structurile judiciare moldovene au semnalat existența unei scheme de cumpărare a voturilor în primul tur, organizată de Ilan Șor, oligarhul fugar susținut de Rusia, care neagă orice vinovăție, notează moldoveanca Paula Erizanu, jurnalista de la ,,The Guardian”, care a revenit în Republica Moldova în 2022, după 12 ani trăiți în Marea Britanie, fiind îngrijorată că războiul Rusiei din Ucraina ar putea ajunge în țara sa.
„Datorită rezistenței ucrainene, cerul este încă limpede în Moldova. Dar în săptămânile dinaintea turului doi al alegerilor prezidențiale, între actuala președintă pro-europeană Maia Sandu și fostul procuror general susținut de Rusia, Alexandr Stoianoglo, am simțit ca și cum aș putea să-mi pierd din nou țara”, scrie moldoveanca.
Înainte de turul doi, mai mulți moldoveni, printre care și jurnaliști, au fost amenințați cu moartea, iar în ziua scrutinului, activitatea celor mai populare secții de votare din Europa pentru moldovenii din diasporă a fost perturbată de alarme false cu bombă. Totodată, serverele Comisiei Electorale Centrale (CEC) au fost ținta unui atac cibernetic. Poliția a raportat că are „dovezi rezonabile” privind transportul ilegal organizat al alegătorilor din Rusia, Belarus, Azerbaidjan și Turcia, iar locuitorii din Transnistria, regiunea separatisă din estul țării, aflată la granița cu Ucraina și controlată de Rusia, au recunoscut că au fost transportați.
Pe lângă posibilele manipulări, internetul, în special TikTok, a fost inundat cu dezinformare anti-europeană înainte de referendumul UE din 20 octombrie.
În ciuda tuturor acestor lucruri, Maia Sandu a câștigat, iar unul dintre sloganurile informale ale acestei campanii a fost: „Nu pot fura cât putem noi vota”.
Înainte de cel de-al doilea tur, poliția a raportat zilnic informațiile cu privire la arestările și banii pe care i-au confiscat, aceștia fiind planificați să fie folosiți în schema de cumpărare a voturilor. Acest lucru i-a ajutat pe unii oameni să înțeleagă că acceptarea remunerării financiare pentru voturi este ilegală și nu reprezintă doar o modalitate de a obține bani ușor. De asemenea, a ajutat la mobilizarea la vot a 380.000 de oameni în Chișinău, fiind mult mai mulți decât în scrutinul din 2020, dar și 330.000 de moldoveni din diasporă, un număr fără precedent care a reprezentat aproape 20% din numărul total de alegători care și-au exercitat dreptul la vot. Ambele categorii de electorat și-au dat votul în marea lor majoritate pentru Maia Sandu.
PSRM, un partid pro-rus, care l-a susținut pe Alexandr Stoianoglo, a spus că nu recunoaște rezultatele alegerilor, susținând că Maia Sandu este doar „președinta diasporei”.
„În timp ce trăiam în Marea Britanie, am stat la coadă ore în șir pentru a vota în alegerile moldovenești la diversele secții de votare deschise de stat în Londra. În 2016, când Sandu a candidat pentru prima dată împotriva liderului PSRM, Igor Dodon, și a pierdut în fața lui, împreună cu mii de alți cetățeni, nu am reușit să îmi exprim votul pentru că secția de votare a rămas fără buletine de vot. Unii oameni veniseră din sute de kilometri distanță pentru a vota”, a mărturisit Paula Erizanu.
Diaspora moldoveană este relativ nouă, oamenii începând să plece masiv în anii 2000, când comunistul Vladimir Voronin conducea țara alături de mulți membri ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Destinațiile lor inițiale erau Rusia, Italia sau Portugalia, unde munceau fie în construcții, fie îngrijeau de bătrâni pentru a-și întreține familiile.
„Profesoara mea de istorie a plecat să aibă grijă de câinii unei vedete italiene pentru a-și plăti taxele de universitate ale fiului ei”, mai spune jurnalista din Republica Moldova.
De atunci, având în vedere că mulți dintre părinții și bunicii moldovenilor au fost născuți când Moldova făcea parte din România, aproximativ un milion a obținut cetățenia română, inclusiv cei doi candidați la prezidențiale: Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.
Pașapoartele UE au deschis calea pentru moldoveni ca să beneficieze de oportunități mai bune de studii și muncă în întreaga Europă, trimițând remitențe acasă. În prezent, aproximativ un milion de moldoveni trăiesc în străinătate, iar alți 2,8 milioane sunt în țară. Aproape fiecare familie are membri care lucrează în străinătate.
Mulți oameni s-au întors din diasporă pentru a-și deschide propriile afaceri sau pentru a se alătura organizațiilor neguvernamentale, precum și instituțiilor de stat. Maia Sandu a făcut acest lucru în 2012, părăsind o poziție mult mai bine plătită la Banca Mondială pentru a deveni ministru al Educației. La fel și Natalia Gavrilița a lăsat munca din Londra pentru a ocupa funcția de ministru de Finanțe, apoi prim-ministru în Republica Moldova.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei, mulți moldoveni din diaspora din Rusia s-au întors acasă. În regiunile pro-ruse din Găgăuzia și Transnistria, oamenii au început să emigreze în Polonia și Cehia.
„În timp ce călătoream cu autobuzul Chișinău-Praga spre micul oraș românesc Sibiu, săptămâna trecută, în fața mea un bărbat asculta propagandă rusă. Al doilea șofer, între timp, urmărea un discurs al Maiei Sandu, în timp ce se odihnea. Rețelele sociale au polarizat societatea moldoveană, la fel ca în întreaga lume. Propaganda rusă este foarte bună în a adânci aceste diviziuni”, mai notează jurnalista Paula Erizanu.
Moldova a arătat reziliență în referendumul recent privind UE și în aceste două tururi ale alegerilor prezidențiale.
„Dar având în vedere că țara este o republică parlamentară, marea bătălie va avea loc anul viitor, la alegerile parlamentare. Până atunci, autoritățile trebuie să ia măsuri mai eficiente împotriva schemelor de cumpărare a voturilor. Rețelele sociale trebuie reglementate mai bine. Și moldovenii pro-europeni trebuie să colaboreze și să comunice mai bine decât propagandiștii ruși”, a conchis Paula Erizanu.
Se încarcă comentariile...
