Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, condamnat la închisoare. Unde-și va executa pedeapsa

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a pierdut miercuri în apel în privinţa unei condamnări din 2021 într-un dosar pentru corupţie şi trafic de influenţă, în faţa Curţii de Apel din Paris, care a menţinut sentinţa de trei ani de închisoare - doi ani cu suspendare, iar unul cu executare - sancţiune fără precedent pentru un fost preşedinte francez, potrivit Reuters şi AFP.

Sarkozy îşi va putea executa pedeapsa la domiciliu, purtând o brăţară electronică în loc să meargă la închisoare.

Fostul lider al dreptei franceze a ascultat decizia aşezat pe banca acuzaţilor. El a ieşit din sala de audieri fără a face declaraţii.

Criticând o decizie „stupefiantă”, „incorectă şi nedreaptă”, avocata sa Jacqueline Laffont a anunţat imediat că va „face recurs la Curtea de Casaţie, autoritate care poate suspenda toate măsurile pronunţate astăzi”.

Sarkozy „a profitat de statutul său de fost preşedinte pentru a-şi servi interesul personal”, a apreciat dimpotrivă Curtea de Apel, o „abatere” care „necesită un răspuns penal ferm”.

Avocatul său permanent Thierry Herzog şi fostul înalt magistrat Gilbert Azibert au fost condamnaţi la pedepse similare.

Curtea de Apel a pronunţat, de asemenea, o interdicţie de trei ani asupra drepturilor civile ale lui Nicolas Sarkozy, ceea ce îl face neeligibil, precum şi o interdicţie de trei ani de exercitare a profesiei de avocat pentru Thierry Herzog.

Sarkozy a sosit la tribunal purtând un costum gri închis şi părând nervos. El şi-a salutat pumn la pumn avocaţii într-un gest amical, zâmbind din când în când în timp ce îşi ocupa locul înainte de începerea procedurii.

Cădere în dizgraţie pentru un fost preşedinte 

În 2021, un tribunal de primă instanţă l-a găsit vinovat pe Sarkozy de tentativă de mituire a unui judecător după încetarea atribuţiilor de preşedinte şi de trafic de influenţă în schimbul unor informaţii confidenţiale despre o ancheta privind finanţarea campaniei sale din 2007.

Sentinţa a marcat o uimitoare cădere în dizgraţie pentru un fost preşedinte care odinioară conducea lumea şi a fost una dintre multele bătălii juridice pe care Sarkozy le-a dus în ultimul deceniu.

Sarkozy, în vârstă de 68 de ani, care a exercitat un mandat de preşedinte al Franţei între 2007 şi 2012, a negat în mod constant orice fel de ilegalitate.

Această decizie intervine în timp ce Nicolas Sarkozy va fi rejudecat în apel în toamnă într-un dosar de finanţare ilegală a campaniei prezidenţiale din 2012 şi care este sub ameninţarea unui al treilea proces răsunător: Parchetul naţional financiar (PNF) a cerut joi retrimiterea sa în judecată în dosarul suspiciunilor de finanţare libiană a campaniei sale prezidenţiale din 2007, conform AFP.   

Nicolas Sarkozy nu este primul şef de stat sau guvern francez condamnat

În cea de-a 5-a Republică Franceză, existentă în actuala formă din 1958, a mai fost condamnat la închisoare - doi ani, cu suspendare, în 2011 - fostul preşedinte Jacques Chirac, şef al statului din 1995 până în 2007. Justiţia l-a considerat vinovat de deturnare de fonduri, abuz de încredere şi primire de foloase ilegale la începutul deceniului 1990, când era primar al Parisului şi lider al partidului de dreapta Adunarea pentru Republică (RPR). Chirac, care era slăbit de boală, nu a asistat la proces şi nu a făcut apel. A murit în 2019.

Francois Fillon, prim-ministru din 2007 până în 2012, în timpul mandatului prezidenţial al lui Sarkozy, a fost condamnat în 9 mai 2022 la patru ani de închisoare, din care unul cu executare, şi la o amendă de 375.000 de franci pentru angajări fictive în care a fost implicată soţia sa, Penelope. El a primit şi pedeapsa complementară de interdicţie de a fi ales timp de zece ani. Ultimul recurs încă nu s-a încheiat.

Alain Juppe, premier sub preşedintele Chirac între 1995 şi 1997, a fost condamnat în 2004 la un an şi două luni de închisoare cu suspendare şi un an de interdicţie de a fi ales, pentru primire de foloase necuvenite în dosarul angajărilor fictive ale municipalităţii pariziene. Personal din cadrul RPR, partid în care Juppe a fost secretar general din 1988 până în 1995, erau plătiţi de primărie.

Edith Cresson, şefă a guvernului în 1991-1992, a fost considerată de Curtea Europeană de Justiţie vinovată de favoritism în 2006. Ea îşi angajase un apropiat la cabinetul de comisar european, însă nu a fost sancţionată financiar.