Alegeri anticipate în Italia. Coaliția de dreapta, condusă de Giorgia Meloni, favorită

0
0

Pe 25 septembrie, italienii votează în alegeri anticipate și își vor alege un nou Parlament, după destrămarea coaliției de guvernare conduse Mario Draghi. Extrema dreapta este aproape de o victorie istorică, cel puțin după ultimele sondaje.

Matteo Salvini și Giorgia Meloni sunt parteneri ai coaliției de centru dreapta FOTO EPA-EFE
Matteo Salvini și Giorgia Meloni sunt parteneri ai coaliției de centru dreapta FOTO EPA-EFE

Coaliția de dreapta, al cărei lider este Giorgia Meloni, președinta partidului radical de dreapta Frații Italiei, este lider în sondaje, fiind cotată la 45% potrivit Poll of Polls, sondaje agregate de Politico.

Sondajele de opinie sunt interzise în ultimele două săptămâni înainte de scrutin, însă ultimele anchete sociologice creditau Frații Italiei cu 25% din intenţiile de vot, înaintea Partidului Democrat (21-22%). Pe următoarele poziţii sunt Mişcarea 5 Stele, cu 13-15%, Liga, cu 12%, şi Forza Italia, cu 8%.

Coaliţia de dreapta/extrema dreaptă ar putea câștiga între 45% şi 55% din mandatele parlamentare, în număr de 600. Absenteismul ar putea depăşi 30% la acest scrutin, potrivit analiştilor, un nivel ridicat pentru Italia, a relatat AFP.

Ieșirea din scenă a lui Mario Draghi - supranumit „Super Mario” prin prisma rolului jucat în rezolvarea crizei zonei euro - este un moment critic pentru Italia și UE, comentează Politico. Miza este viitoarea direcție a celei de-a treia economii a UE, stabilitatea zonei euro și dezbaterea dintre țările membre ale UE cu privire la tot, de la securitatea energetică la trimiterea de arme la Kiev.

Patru forțe politice

Patru forțe politice principale sunt în cursă: coaliția de dreapta formată din Frații Italiei, Liga lui Matteo Salvini și Forza Italia a lui Silvio Berlusconi; coaliția de centru-stânga condusă de Partidul Democrat al lui Enrico Letta; partidul anti-sistem Mișcarea Cinci Stele a fostului premier Giuseppe Conte, care propune o agendă progresistă, respectiv așa-numitul „al treilea pol” din centrul spectrului politic, condus de fostul premier Matteo Renzi și de europarlamentarul Carlo Calenda (fost reprezentant permanent la UE). O forță liberală, ei promit să continue ceea ce numesc „agenda lui Draghi”.

La alegerile precedente, partidul lui Meloni a câștigat doar circa 4% din voturi, și totuși a refuzat să ia parte la vreo coaliție în ultimii cinci ani. În prezent, se pare că răbdarea în opoziție a dat roade, și Frații Italiei pare mai puternic ca niciodată.

Meloni vine cu o platformă de dreapta ce propune oprirea valurilor de migrație prin ceea ce numește „blocadă navală” și protejarea companiilor naționale printr-un control al investițiilor din afara țării.

Cel mai aproape de programul lui Meloni este Liga lui Salvini, însă partidul a pierdut constant voturi în favoarea Fraților Italiei, care a arătat o față mai moderată.

Coaliția de centru-stânga se bazează în principal pe Partidul Democrat al lui Enrico Letta, un fost premier (între 2013 și 2014) care propune o agendă pro-europeană. Ceilalți parteneri de coaliție sunt partide mici: +Europa, Sinistra Italiana, Verzii și Impegno Civico, fondat de ministrul de externe Luigi Di Maio, după ce a părăsit Mișcarea Cinci Stele.

Partidul anti-sistem condus de Giuseppe Conte candidează singur cu o agendă progresistă ce urmărește consolidarea măsurilor sociale.

Meloni, o eurosceptică?

În campania sa electorală, Meloni a încercat să dea asigurări către instituțiile UE și partenerii internaționali că nu este o eurosceptică. Totuși pozițiile sale protecționiste și declarațiile sale din trecut sugerează contrariul. „Întotdeauna există o teamă în mintea tuturor că am putea să o vedem pe vechea Meloni după ce va fi aleasă", a observat un diplomat din UE.

Citesc experți care încearcă să mă definească în atât de multe feluri. Le este greu să accepte să mă definesc pe mine și partidul meu”, a spus Meloni, potrivit Euronews.

Preferând termenul „eurorealist" - preferat și de conservatorii europeni - ea apără principiul integrării europene, opunându-se aplicării sale fără discernământ.

„Noi nu ne recunoaștem în logica <<mai multă Europă>> cu orice preț și în orice domeniu", a declarat Meloni.

„Dacă am fi avut o UE care să semene mai mult cu cea pe care ne-o imaginăm, am fi dezvoltat o politică de apărare mai eficientă, am fi investit în securitatea energetică și am fi menținut lanțuri valorice scurte pentru a evita dependența de țări terțe - adesea lipsite de încredere - pentru gaz, materii prime, produse de bază, cipuri și alte bunuri. Ceea ce ne dorim este o Europă mai puternică și mai echilibrată", susține Meloni.

Apărarea intereselor naționale

Meloni respinge Planului de reziliență și redresare al lui Draghi - care ar injecta 190 de miliarde de euro din fondurile UE în economia italiană suferindă.

Vrem să apărăm interesele naționale ale Italiei fără rupturi, dar cu aceeași determinare cu care germanii și francezii le apără pe ale lor", notează Meloni.

În ceea ce privește chestiunea crizei energetice, Meloni face apel la solidaritate la nivel european, dar consideră, totodată, că în mod firesc statele naționale trebuie să își apere interesele.

De asemenea, ea are încredere în economia Italiei și în măsurile prin care poate ieși din criza post-COVID-19.

„Avem o datorie publică ridicată, este adevărat, dar aceasta este complet sustenabilă datorită forței economiei noastre", a precizat ea.

În timp ce starea de spirit a unor voci de la Bruxelles este pesimistă și sceptică, Meloni rămâne optimistă că poate face din Italia un lider și un actor puternic pe scena politică europeană.

Vrem să redăm Italiei rolul care i se cuvine în această Europă. Ne numărăm printre națiunile fondatoare, suntem a treia economie și a doua industrie prelucrătoare din Europa, am fost întotdeauna contribuitori neți la bugetul UE, deținem recordul de indicații geografice alimentare, situri Unesco și multe alte lucruri”, argumentează Meloni.

Poziția față de Rusia

Poziția Italiei față de Rusia a ieșit la iveală ca o problemă majoră cu doar câteva ore înainte de vot, scrie Politico. Pozițiile pro-NATO și pro-Ucraina ale lui Draghi sunt împărtășite de Partidul Democrat și de liberali. Dar poziția altor partide a fost mai puțin clară.

Partidele de dreapta au fost în mod tradițional apropiate de președintele rus Vladimir Putin. Dar, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, la începutul acestui an, acestea au adoptat poziții diferite.

Meloni s-a diferențiat de Berlusconi și Salvini prin faptul că a criticat invazia Rusiei în Ucraina și a sprijinit sancțiunile UE împotriva Moscovei. Atât Berlusconi, cât și Salvini au condamnat inițial demersul Kremlinului, dar au adoptat progresiv o atitudine mai blândă față de Rusia.

Salvini a declarat că țările occidentale ar trebui să reexamineze sancțiunile împotriva Rusiei, în timp ce, la începutul acestei săptămâni, Berlusconi a declarat că Putin a vrut doar să înlocuiască guvernul lui Volodimir Zelenski cu „oameni decenți". Conte s-a opus trimiterii mai multor arme în Ucraina.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite