Cercetătorii au forat o carotă de gheață din Antarctica și descoperirea i-a alarmat: „Dacă va începe să se retragă, o va face foarte repede“
0Dovezile dintr-o carotă de gheață lungă de peste 600 de metri arată că stratul de gheață din Antarctica de Vest s-a micșorat brusc și dramatic în urmă cu aproximativ 8.000 de ani, potrivit unei noi cercetări - oferind o perspectivă alarmantă asupra rapidității cu care gheața antarctică s-ar putea topi și ar putea duce la creșterea nivelului mării.
O parte a stratului de gheață s-a subțiat cu 450 de metri - o înălțime mai mare decât Empire State Building - într-o perioadă de doar 200 de ani, la sfârșitul ultimei ere glaciare, potrivit studiului publicat miercuri în revista Nature Geosciencem scrie edition.cnn.com.
Este prima dovadă directă care arată o pierdere atât de rapidă de gheață oriunde în Antarctica, potrivit autorilor studiului.
În timp ce oamenii de știință știau că stratul de gheață era mai mare la sfârșitul ultimei ere glaciare decât în prezent, se știa mult mai puțin despre momentul exact în care a avut loc această micșorare, a declarat Eric Wolff, glaciolog la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și unul dintre autorii studiului.
Acest studiu schimbă acest lucru, a declarat el pentru CNN. "Am reușit să spunem exact când s-a retras, dar am reușit să spunem și cât de repede s-a retras".
Acum este clar că stratul de gheață s-a retras și s-a subțiat foarte rapid în trecut, a spus Wolff, pericolul este că ar putea începe din nou. "Dacă va începe să se retragă, o va face într-adevăr foarte repede", a adăugat el.
Acest lucru ar putea avea consecințe catastrofale asupra creșterii nivelului global al mării. Stratul de gheață din vestul Antarcticii conține suficientă apă pentru a ridica nivelul mării cu aproximativ 5 metri, ceea ce ar provoca inundații devastatoare în orașele de coastă din întreaga lume.
Studiul este "o excelentă lucrare de detectiv" despre o parte importantă a stratului de gheață din Antarctica, a declarat Ted Scambos, glaciolog la Universitatea din Colorado Boulder.
Mesajul cheie este că "cantitatea de gheață stocată în Antarctica se poate schimba foarte repede - într-un ritm cu care ar fi greu de gestionat pentru multe orașe de coastă", a declarat acesta pentru CNN.
Carotele de gheață sunt arhive istorice ale atmosferei Pământului. Alcătuite din straturi de gheață care s-au format pe măsură ce zăpada a căzut și s-a compactat de-a lungul a mii de ani, ele conțin bule de aer vechi, precum și contaminanți care oferă o înregistrare a schimbărilor de mediu de-a lungul mileniilor.
Carota de gheață analizată în cadrul studiului a fost forată din Skytrain Ice Rise, situată la marginea stratului de gheață, în apropierea punctului în care gheața începe să plutească și să devină parte a platoului de gheață Ronne.
Oamenii de știință au extras-o în 2019, în cadrul unui proces minuțios care a presupus forarea constantă timp de 40 de zile, scoțând câte un cilindru subțire de gheață de câțiva metri la un moment dat. Apoi au tăiat miezul în secțiuni, le-au împachetat în cutii izolate, păstrate la minus 20 de grade Celsius, și le-au trimis în Marea Britanie cu avionul, apoi cu vaporul.
Odată ajunși în Marea Britanie, oamenii de știință au măsurat izotopii de apă din miezul de gheață, care oferă informații despre temperatura din trecut. Temperaturile mai calde indică gheață la un nivel mai jos - gândiți-vă ca la un munte, a spus Wolff, cu cât urci mai sus, cu atât devine mai rece.
Ei au măsurat, de asemenea, presiunea bulelor de aer prinse în gheață. Gheața mai joasă și mai subțire conține bule de aer cu presiune mai mare.
A fost o surpriză când datele au dezvăluit cât de repede s-a subțiat gheața la sfârșitul ultimei ere glaciare, a declarat Wolff. "De fapt, am petrecut mult timp verificând dacă nu am făcut vreo greșeală în analiză".
Stratul de gheață din vestul Antarcticii este deosebit de vulnerabil la schimbările climatice, deoarece terenul de sub el se află sub nivelul mării și este înclinat în jos. Atunci când apa caldă ajunge sub ea, se poate topi foarte repede. "Poate avea un proces de fugă, iar acest lucru s-a întâmplat în mod evident acum 8.000 de ani", a spus Wolff.
Ceea ce face ca aceste descoperiri să fie atât de alarmante, a declarat Isobel Rowell, cercetător în domeniul carotei de gheață la British Antarctic Survey și coautor al studiului, este faptul că, odată ce se produce acest fenomen de fugă, "este foarte puțin, dacă putem face ceva, pentru a-l opri", a declarat ea pentru CNN.
Lucrul crucial "este să nu o testăm prea departe", a spus Wolff, iar acest lucru înseamnă să abordăm schimbările climatice. "Încă putem evita aceste puncte de basculare", a spus el.
Noile date vor ajuta la îmbunătățirea acurateței modelelor pe care oamenii de știință le folosesc pentru a prezice modul în care stratul de gheață va răspunde la încălzirea globală viitoare, se arată în raport.
David Thornalley, cercetător în domeniul oceanelor și climei la University College London, a declarat că datele studiului sunt "izbitoare". El a avertizat că, întrucât studiul a analizat o perioadă de acum 8.000 de ani, când condițiile climatice erau diferite, rezultatele nu reprezintă un exemplu direct pentru ceea ce s-ar putea întâmpla astăzi. Dar, a adăugat el, ele sunt totuși capabile să ofere o "perspectivă asupra modului în care se pot prăbuși calote de gheață".
Studiul vine în contextul în care oamenii de știință continuă să tragă un semnal de alarmă cu privire la ceea ce se întâmplă cu cel mai izolat continent al Pământului.
De exemplu, ghețarul Thwaites, situat tot în Antarctica de Vest, se topește rapid. Un studiu din 2022 spunea că Thwaites - supranumit Ghețarul Apocalipsei pentru impactul catastrofal pe care l-ar avea prăbușirea sa asupra creșterii nivelului mării - atârnă "de unghii" pe măsură ce planeta se încălzește.
Acest nou studiu se adaugă la aceste îngrijorări, a spus Scambos. "Acesta arată că exact aceleași procese pe care le vedem, care abia încep acum în zone precum ghețarul Thwaites, s-au mai desfășurat înainte în zone similare din Antarctica și, într-adevăr, ritmul de pierdere a gheții a fost egal cu cele mai mari temeri ale noastre privind o pierdere de gheață fără precedent".