Balan - un oras rupt de Romania

Intins pe 1 kilometru patrat, Balan, singurul oras harghitean cu populatie inca majoritar romaneasca, e o localitate care a trait si s-a dezvoltat din minerit - aici fiind, inca de la inceputul

Intins pe 1 kilometru patrat, Balan, singurul oras harghitean cu populatie inca majoritar romaneasca, e o localitate care a trait si s-a dezvoltat din minerit - aici fiind, inca de la inceputul secolului trecut, cea mai importanta exploatare de cupru din Transilvania. Anii '90 au adus, insa, o reducere drastica a cererii de cupru pe piata mondiala. Urmarea: restructurarea continua. Din 7.500 de mineri au ramas mai putin de o mie si, in curand, nu va mai ramane nici unul. Chiar in ultima luna, au primit compensatoriile (intre 70 si 150 de milioane) 300 de mineri. Populatia stabila s-a injumatatit: din 17.500 de locuitori, in 1986, au ramas mai putini de 9.000. Multi au plecat prin locurile natale din Ardeal si Moldova. Altii au luat drumul strainatatii. Insa o parte dintre "fiii ratacitori" se intorc - bolnavi de silicoza, nu suporta schimbarea aerului. Iar media de varsta este foarte scazuta, gratie celor circa 4.000 de copii ai orasului.
O minune turistica nevalorificata
Salvarea Balanului poate sa vina din exploatarea potentialului sau turistic extraordinar. In sine, orasul este o aglomerare de case si blocuri cu 4 etaje, "trantita" la poalele Hasmasului. Dar defileul Oltului, care te intampina la iesirea din localitate, este o priveliste rarisima, cu perdelele de brazi desfasurate pana in buza apei - transformata intr-un lac care serpuieste pe distanta unui kilometru, gratie barajului de acumulare. Langa baraj e amenajata o pastravarie, de unde pastravii se pot cumpara cu doar 20.000 de lei bucata. Exista, in vecinatate, casute de vacanta ce pot fi inchiriate, sunt si posibilitati de campare, se poate pescui. Terenurile construibile sunt un chilipir - cateva milioane suta de metri patrati. In schimb, nu vin turisti, decat ocazional. Motivul: lipsa cailor de acces. Balanul ramane o fundatura, iar construirea unui drum care sa il lege de Gheorgheni - una dintre promisiunile neonorate ale guvernarilor de pana acum.
Promisiuni "de la centru"
Balan a fost localitate cu populatie maghiara (in proportie de 99%) pana in anii '80. Pentru construirea barajului si extinderea minei au fost adusi mii de romani din judetele invecinate. S-a creat un amalgam etnico-religios, in care romanii ortodocsi (majoritari) au convietuit alaturi de unguri si alte nationalitati, reformati, romano-catolici si de alte religii. Un experiment partial reusit. Inchiderea minei si exodul minerilor a rebalansat compozitia populatiei in favoarea etniei maghiare. In prezent, 55 la suta mai sunt romani. Pana una-alta, Consiliul Judetean Harghita, dominat de UDMR, refuza orice finantare mai consistenta pentru Balan. Ca atare, edilii s-au adresat la "centru", incercand sa convinga autoritatile de utilitatea realizarii drumului spre Gheorgheni. Orasul a fost vizitat de fostul premier Radu Vasile. Daca Vasile s-a rezumat la promisiuni, ministrul Miron Mitrea s-a aratat mai darnic - "a venit si a taiat panglica drumului", spune edilul Balanului.
Jocuri politice, dosare trimise la PNA
Drumul Balan-Gheorgheni ar urma sa coste 1 milion de euro. Trocul pe care l-ar accepta primarul independent Meres Mihai, reales din primul tur, ar fi inregimentarea in partidul de guvernamant, in schimbul finantarii drumului spre Gheorgheni. PSD cauta sa evite aceasta targuiala, continuand lupta pe frontul atacurilor la persoana, inceputa in precedentul mandat. Printre altele, Meres este acuzat de consilierii locali ai PSD si UDMR de jonglerii cu fonduri de la Banca Mondiala. In incercarea de a stopa o noua candidatura a independentului, consilierii i-au facut plangere la PNA, acuzandu-l ca a angajat doar scriptic, la firma sa, someri-fosti mineri, pentru a beneficia, in mod abuziv, de finantare de la Banca Mondiala, prin Agentia Nationala de Dezvoltare a Zonelor Miniere (ANDZM). Acuzatorii au prezentat declaratii ale unor fosti angajati ai lui Meres, in care acestia sustin ca Meres nu i-ar fi platit niciodata si ca n-au lucrat efectiv pentru firma acestuia. Pe de alta parte, acuzatul a prezentat Politiei declaratii ale acelorasi angajati, in care acestia sustin contrariul, respectiv faptul ca si-ar fi incasat salariile pentru cele 12 luni lucrate. Politia a trimis dosarul la PNA, dar procurorii anticoruptie l-au returnat, declinandu-si competenta, desi acuzatul este persoana publica. Acum, Politia ezita intre a retrimite dosarul la PNA si a trece la audierea martorilor, confruntandu-i cu cele doua declaratii care se bat cap in cap. Surse din interiorul Politiei sustin ca "exista elementele constitutive ale infractiunii". Adica, primarul ar fi vinovat. In fata noastra, Meres a admis ca nu a respectat litera legii, dar sustine ca a facut-o doar pentru a-i ajuta pe "amaratii care isi cautau de lucru". Banii pentru angajarea fostilor mineri - risipiti pe firme si locuri de munca-fantoma In esenta, lucrurile stau cam asa: ANDZM a platit 10.800 de dolari firmei lui Meres (Business Consulting SRL), aceasta obligandu-se sa angajeze 15 someri-fosti mineri, pentru minimum un an de zile. Pe hartie, firma a avut 15 angajati (platiti cu salariul minim pe economie), prezentand, lunar, la oficiul ANDZM din localitate, statele de plata si tabelul cu pontajele zilnice. In realitate, numarul celor care au lucrat efectiv pentru Business Consulting a fost mai mic. Oamenii si-au vazut de alte treburi, dar au semnat (uneori prin mandatari) de primirea banilor. Dupa cele 12 luni "de lucru", au intrat in somaj si toata lumea a fost multumita, mai putin bugetul statului. Alternativa ar fi fost ca pseudoangajatii sa ramana in somaj, dar fara plata, respectiv traitori din ajutoare sociale. Dintre cei care au dat declaratii acuzatoare la adresa primarului, unii au fost angajati la societatea locala de gospodarire locativa, controlata de consilierii care il acuza pe Meres. Primarul nu s-a imbogatit din gainariile comise. Si-a cumparat, de curand, un BMW model '90, pe care sustine ca a dat 2.000 de euro. Are un apartament de 4 camere vizavi de primarie si o casa de vacanta, din lemn, la un kilometru de oras. Pe de alta parte, a facut multe pentru urbe, iar alegatorii i-au iertat pacatele. Totusi, ramane marele semn de intrebare privind corectitudinea cheltuirii fondurilor pentru reintegrarea profesionala a fostilor mineri. Consilierul local al ANDZM a verificat, din cand in cand, firma primarului si pe altele asemenea (care au primit subventii), sa vada daca la punctele de lucru se desfasoara vreo activitate. Dar nu s-a facut vreun apel nominal, nu se stie care si cati muncitori erau prezenti. Legea nu a prevazut astfel de verificari amanuntite, lasand totul pe seama bunei-credinte a angajatorilor. Iar rezultatul este ca, dupa 12 luni de angajare (fictiva sau nu), minerii s-au intors in somaj.