Iohannis a promulgat legile care modifică Codul Penal și cel de Procedură Penală. Ce schimbări importante aduc

În Codul de Procedură Penală a fost instituit un mecanism de control al folosirii interceptărilor culese de serviciile de informaţii ca probe în dosarele penale, în timp ce în Codul Penal prevede incriminarea pentru abuz în serviciu fără a exista prag valoric.

Klaus Iohannis, președintele României FOTO Presidency

În modificările la Codul de Procedură Penală promulgate de către preşedintele Iohannis sunt prevăzute introducerea de noi alineate la articolul 139 intitulat „Înregistrările obţinute din activităţi specifice culegerii de informaţii”, forma din prezent fiind:

„(1) Înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări.

(2) Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum şi a înregistrărilor rezultate se verifică, după caz: a) în procedura de cameră preliminară; b) în procedura plângerii împotriva soluţiei de clasare, în condiţiile art. 341 alin. (7); c) în procedura prevăzută la art. 1392 .

(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), dacă s-au formulat cereri şi excepţii ori, după caz, judecătorul de cameră preliminară a ridicat din oficiu excepţii cu privire la înregistrările rezultate din activităţile autorizate, acesta sesizează prin încheiere Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea verificării legalităţii acestor activităţi şi transmite dosarul cauzei, împreună cu cererile şi excepţiile formulate. Până la rămânerea definitivă a încheierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedura de cameră preliminară ori, după caz, cea de soluţionare a plângerii împotriva soluţiei de clasare se suspendă.

(4) După înregistrarea sesizării, dosarul este repartizat aleatoriu unui judecător de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acesta fixează termen de soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi încunoştinţarea procurorului.

(5) Judecătorul care a autorizat activităţile specifice culegerii de informaţii prevăzute la alin. (1) nu poate participa la soluţionarea sesizării privind legalitatea acestora.

(6) Ţinând seama de cererile şi excepţiile formulate şi luând concluziile procurorului, precum şi ale părţilor şi persoanei vătămate, dacă sunt prezente, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţă prin încheiere asupra legalităţii activităţilor din care au rezultat înregistrările, în raport de dispoziţiile legale în temeiul cărora acestea au fost autorizate şi pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror alte mijloace de probă. Prevederile art. 345 alin. (11 ) şi (12 ) se aplică în mod corespunzător.

(7) Împotriva încheierii prevăzute la alin. (6), procurorul, părţile şi persoana vătămată pot formula contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

(8) Contestaţia se soluţionează de un complet format din 2 judecători de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile alin. (4)-(6), precum şi cele ale art. 347 alin. (4) aplicându-se în mod corespunzător.

(9) După rămânerea definitivă, încheierea se comunică de îndată judecătorului de cameră preliminară care a dispus sesizarea.

(10) Constatarea nelegalităţii autorizării sau a modului de punere în executare a activităţilor specifice culegerii de informaţii din care au rezultat înregistrări atrage aplicarea dispoziţiilor art. 102 alin. (3)”.

De asemenea, la articolul 505, numit „Persoanele chemate la organul de urmărire penală” prevede la alineatul (1) că atunci „când suspectul ori inculpatul este minor, la orice ascultare sau confruntare a acestuia organul de urmărire penală dispune citarea părinţilor ori, după caz, a tutorelui, curatorului sau a persoanei în îngrijirea ori supravegherea căreia se află temporar minorul, precum şi a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului din localitatea unde se desfăşoară audierea”.

Incriminare a abuzului în serviciu fără prag valoridc

Legea promulgată de către şeful statului prevede la art. 297 că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Articolul 298 „Neglijenţa în serviciu” stipulează că „fapta funcţionarului public care, din culpă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”, conform actului normativ promulgat.

Legea promulgată reglementează şi aspectele care ţin de conducerea unei maşini în stare de ebrietate.

„Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”, conform sursei menţionate.