De ce au eșuat protestele lui Călin Georgescu: „Ideea de a susține pe cineva se arată la vot” ANALIZĂ
0Manifestațiile din weekend pentru susținerea lui Călin Georgescu și fațǎ de anularea alegerilor prezidențiale au strâns în fața Parlamentului și a Guvernului putini oameni, deși susținătorii acestuia anunțau un număr covârșitor. Susținerea față de politicieni se manifestă diferit, iar suportul candidatului se bazează pe frustrarea electoratului față de partidele mainstream, spune sociologul Ionaș Vladimir.
Sâmbătă, 22 februarie, George Simion și Călin Georgescu și-au chemat susținătorii în stradă pentru a protesta față de anularea alegerilor, ocazie cu care partidul AUR susține că a strâns și semnăturile necesare candidaturii lui Călin Georgescu. În prima zi s-au strâns câteva sute de oameni, iar în a doua cel mult patru mii.
Georgescu a susținut, în contextul prezenței scăzute la mitingul pe care l-a anunțat în Piața Constituției, că nu el a chemat oamenii la protest, deși miercuri le spunea susținătorilor săi că trebuie să arate „o acțiune concretă prin prezența într-un număr covârșitor în Piața Constituției”.
„Am văzut în presa soroșistă invențiile sunt la ordinea zilei și astfel se titrează că astăzi au fost puțini oameni, că nu a fost un mare protest, că a fost noapte în loc de zi, că a fost cald și nu frig, că apă și nu vin, în sfârșit. Eu nu am spus că azi va fi un protest de amploare și nici nu am invitat la un protest! Asta au spus televiziunile soros1, soros3 și soros24. Eu am spus că astăzi este momentul în care vom dovedi că într-o singură zi, simbolic, putem strânge semnăturile pentru a reconfirma unirea poporului nostru și asta am făcut”, a motivat Călin Georgescu.
Oamenii au fost chemați la protest și de către AUR.
De ce nu au fost oamenii prezenți la nivelul așteptărilor
Sociologul Ionaș Vladimir a explicat pentru „Adevărul” că sunt mai mulți factori care explică o prezență scăzută la mitinguri. „Spiritul acesta civic apare destul de greu. Ieșitul în stradă fie se face pe mobilizarea exemplară a unor partide, cum a fost și protestul de acum câțiva ani organizat de PSD, sunt proteste pe care filialele le organizează și aduc oameni pe bază de listă la aceste proteste”, a explicat sociologul.
„Protestele spontane, să spun așa, cele în care oamenii ies pentru că susțin o idee, sunt mai greu de mobilizat. De obicei, acestea adună foarte mulți oameni când sunt împotriva a ceva, când ai un inamic foarte clar definit așa cum au fost protestele împotriva ordonanței 13. De obicei, peste tot în lume, mișcările de stradă care se îndreaptă împotriva a ceva, unui pericol, că este el un partid, un om politic, o schimbare legislativă, reușesc să creeze emoție și să mobilizeze oamenii să vină, decât aceste adunări care sunt pentru ceva, pro-Călin Georgescu să zicem. Ideea de a susține pe cineva se arată la vot”, a mai punctat Ionaș Vladimir.
Sociologul a punctat și modul în care implicarea politicienilor în mișcările de stradǎ îndepărtează societatea.
„De fiecare data când un om politic, un partid politic, politicienii în general, pentru că deja domnul Georgescu este un personaj politic din România, de fiecare data când încearcă să convingă oamenii să adere la o idee de mase, reacția este mai degrabă inversă. Cel mai bun exemplu este Liviu Dragnea, când încerca să se urce pe subiectul referendumului pentru familie, care avea o susținere mare în societate, dar odată cu intervenția sa și a partidului, la acel moment, oamenii au preferat să se retragă, să facă un pas în spate, considerând că nu e treaba politicului, nu e o chestiune care să țină de politic, ci mai degrabă de societate”, a mai subliniat sociologul.
De asemenea, potrivit acestuia, numărul scăzut de oameni prezenți la cele două mitinguri arată o susținere mai scăzută în București față de Călin Georgescu. „La nivel național, în continuare reușește să se păstreze undeva în jurul a 37-38 de procente. Scor care nu-i garantează sub nicio formă câștigarea turnului 2. Acolo e cu totul alt joc, se resetează. Sunt foarte multe semne întrebări astăzi referitoare la cum ar arăta un tur doi. Depinde cu cine ajunge”, a mai explicat Ionaș Vladimir.
De altfel, susținerea data de electoratul său are la bază votul împotriva partidelor mainstream: „Evident, nemulțumirea încă există. Se poate considera că are o susținere, dar care vine dintr-o frustrare față de clasa politică și de modul în care au gestionat partidele mainstream administrarea României în ultimii ani și a modului în care au înțeles să comunice toate măsurile și toate reușitele guvernării, președinției și așa mai departe. Deci este tot o susținere care pleacă de la un sentiment anti-ceva. Nu este o chestiune pro, nu este Călin Georgescu, nu știu, un miracol care a venit, nu. Reușește să adune electorat, cetății în care îl susțin, doar din frustrarea acestora față de restul clasei politice”.
La alegerile din 24 noiembrie 22,94% din votanți l-au ales pe Călin Georgescu.
Se încarcă comentariile...
