Povestea atletei evreice căreia i-a fost interzisă participarea la Jocurile Olimpice din 1936

FOTO:NDR.DE | Evreica pe care naziştii nu au lăsat-o la Jocurile Olimpice să le reprezinte ţara

Margaret Lambert este ultimul atlet în viaţă căruia i-a fost interzisă participarea la Olimpiada de la Berlin din 1936, pentru simplul motiv că era de origine evreiască.

Atleta era cea mai mare săritoare în înălţime a Germaniei, însă în ajunul Jocurilor Olimpice a fost dată afară din echipa naţională.  Autorităţile sportive i-au spus că nu era destul de bună, colegilor ei li s-a aspus că ar fi accidentată şi numele i-a fost şters de pe listele de participare. De altfel, pentru a pune sare pe rană, naziştii au înlocuit-o cu o femeie care s-a dovedit a fi bărbat.

Coform „The Independent”, acum are 98 de ani şi locuieşte împreună cu soţul ei în vârstă de 101 ani, în New York. A dorit să arate ce poate face un evreu, însă ştia că naziştii nu ar fi lăsat-o niciodată să concureze:„nimeni nu ştia că exist...Am urmărit Jocurile Olimpice şi am urât fiecare minut”, a povestit ea pentru The Independent.

Drumul sportivei spre cele mai politice Jocuri din istorie, cunoscute şi sub numele de „Olimpiada Nazistă”, a început în anii '30. Margaret s-a remarcat în atletism încă din adolescenţă, când a depăşit recordul naţional cu o săritură de 1,51 metri, în 1931. Totul s-a schimbat când Hitler a venit la putere, în 1933: evreii au fost excluşi din toate competiţiile şi cluburile sportive din Germania, iar Margaret a plecat în Marea Britanie să studieze. Acolo a participat la campionatul britanic din 1933 şi a câştigat, bătându-şi propriul record. A vrut iniţial să concureze şi la Olimpiadă reprezentând Londra, în 1936, însă naziştii au chemat-o înapoi în ţară, aflând de succesul ei. S-a întors temându-se pentru siguranţa familiei.

I s-a permis să participe la trei alte competiţii înainte de Jocurile Olimpice şi, încă o dată, a arătat de ce era în stare o captivă evreică, trecând peste noul record german. Totuşi, i s-a refuzat locul în Olimpiadă, printr-o scrisoare. Ungaria a luat premiul întâi la săriturile feminine în acel an, iar Dora, femeia care a înlocuit-o s-a dovedit a fi bărbat. Însă acţiunea de fraudă nu a putut fi demonstrată pentru că bărbatul a declarat că fusese crescut precum o fată, din cauza organelor genitale deformate.

În 1937, Margaret a plecat către New York doar cu patru dolari în buzunar, soldă permisă de nazişti, şi s-a angajat drept femeie de serviciu. A continuat să concureze pentru SUA, însă după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a refuzat să se mai antreneze: „părinţii mei erau încă în Germania”.

Experienţa prin care a trecut a avut drept consecinţă o ură profundă faţă de ţara natală şi faţă de limba germană pe care nu a mai vorbit-o niciodată. Şi-a schimbat numele, devenind, în 1942, cetăţean american.

Abia în 2009 recordul naţional al lui Lambert a fost restaurat de asociaţia germană de atletism şi, în cele din urmă, ea a fost de acord să se întoarcă, în 1999, în Laupheim, oraşul natal, unde stadionul care îi fusese interzis a primit numele ei. A ales să meargă, schimbându-şi puţin percepţia despre Germania şi oamenii de acum: „am decis că nu era corect să îi urăsc...”