Luptăm cu COVID cu măsuri haotice: „O să ajungem un popor îndobitocit şi obez“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Valeria Răcilă van Groningen a câştigat două medalii olimpice pentru România la canotaj, un bronz la Moscova în 1980 şi aurul la Los Angeles în 1984. FOTO: Eduard Enea
Valeria Răcilă van Groningen a câştigat două medalii olimpice pentru România la canotaj, un bronz la Moscova în 1980 şi aurul la Los Angeles în 1984. FOTO: Eduard Enea

În ziua în care Franţa, cu 16.000 de cazuri noi de coronavirus, a organizat finala masculină de French Open cu spectatori în tribune, Bucureştiul a anulat Maratonul Internaţional, cu doar 150 de participanţi testaţi şi retestaţi. Valeria Răcilă van Groningen, fostă campioană olimpică la canotaj, a povestit pentru „Adevărul“ modul brutal în care autorităţile au intervenit, irosind o muncă de un an.

De luni întregi, profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României în Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) spune, la fiecare apariţie publică, că, în loc să impunem noi restricţii, trebuie să învăţăm să convieţuim cu noul coronavirus.

Din păcate, Alexandru Rafila, printre puţinii oameni competenţi şi cu capul pe umeri care vorbesc despre pandemie în România, e un om marginalizat, fără vreun cuvânt de spus în multe decizii care se iau. În schimb, măsurile, care între timp au devenit haotice şi tot mai greu de înţeles, sunt luate de oameni care, de pildă, dau undă verde organizării alegerilor locale, cu participarea milioanelor de oameni în spaţii închise, însă anulează apoi o cursă de alergare în aer liber cu 150 de participanţi!

De aceea, duminică, Maratonul Internaţional Bucureşti n-a mai avut loc, deşi toate aprobările din partea autorităţilor fuseseră obţinute. Valeria Răcilă van Groningen (63 de ani), care a creat acest eveniment în 2008, a povestit pentru „Adevărul“ despre modul în care o cursă planificată de un an a fost anulată, practic, de pe-o zi pe alta!

„Adevărul“: Aţi organizat, marţi, conferinţa de prezentare a cursei, iar vineri seara aţi anuţat anularea ei pe reţelele de socializare. Ce s-a întâmplat exact?

Valeria Răcilă van Groningen: Aşa e. Marţi, am avut online conferinţa la care a participat şi ministrul Sporturilor, Ionuţ Stroe. Aveam toate aprobările obţinute. Miercuri, a fost şedinţa cu poliţia şi jandarmeria pentru detaliile legate de traficul restricţionat şi traseul cursei. Practic, totul era aranjat. Au început să sosească apoi şi alergătorii, unul câte unul. Din ţări precum Kenya, Etiopia, Africa de Sud, Olanda şi aşa mai departe. 

Când aţi aflat de decizia anulării cursei?

Vineri seară, la ora 20.00, mă trezesc cu un telefon de la ministrul Stroe. Care îmi spune că maratonul nu se mai poate organiza! Că îi pare rău, dar aşa i s-a transmis din partea Ministerului Sănătăţii. M-am blocat efectiv. Apoi, l-am sunat pe Raed Arafat. Nu mi-a răspuns, dar m-a sunat el înapoi, fiindcă mă cunoaşte. Mi-a zis că aşa s-a hotărât, anularea maratonului, dar că mai vorbim dimineaţă. Îţi dai seama că n-am dormit toată noaptea! Dimineaţă, la ora 09.30, l-am sunat, din nou, pe Arafat. Nu mi-a răspuns, aşa că i-am lăsat mesaj. A revenit el şi mi-a zis că decizia anulării maratonului nu se mai poate întoarce.

Arafat

Raed Arafat a avertizat că România poate reveni, la un moment dat, la un nou lockdown

Cum aţi reacţionat? Ştiu că lucraţi la organizarea cursei cu un an înainte, din 2019, practic...

Rămâi fără reacţie, când vezi cum e distrus un volum uriaş de muncă, aşa uşor, cu nonşalanţă. Te întrebi dacă merită să mai faci vreodată aşa ceva, în condiţiile în care acest maraton a pus Bucureştiul pe harta alergării la nivel mondial. A atras mii de turişti la noi, exclusiv pentru acest eveniment. Bun, acum, la această ediţie, erau doar 150 de alergători profesionişti, fără cei amatori. Dar evenimentul era o lovitură de imagine şi din punct de vedere sportiv pentru România de această dată, nu doar pentru Bucureşti.

În ce sens?

Pentru că au fost foarte puţine maratoane în acest an, Federaţia Internaţională de Atletism (IAAF) a hotărât ca, la Bucureşti, cursa noastră să fie una de calificare şi pentru Jocurile Olimpice de la anul. Practic, după Maratonul Internaţional de la Londra, care a fost acum două săptămâni şi unde, de asemenea, s-au dat bilete pentru Tokyo, şi la Bucureşti urma să se întâmple acelaşi lucru. De aceea, am şi adus doar 150 de alergători, adică elita elitelor.

Munca de organizare a fost mai dificilă în acest an, fiind unul pandemic?

Ca să fie totul ca la carte, noi cumpărăserăm şi o poartă, la fel ca cele care sunt la intrarea în mall-uri, pentru luarea temperaturii participanţilor, dimineaţă, înainte de start. Apoi, aveam măşti pregătite pentru ei, înainte de start şi la sosire. Aranjaserăm o zonă de unde să-şi ia medaliile singuri, la festivitatea de premiere. Dar la ce folos? Efectiv, am muncit degeaba...

Cum au primit alergătorii vestea anulării cursei?

Au plâns! Unii dintre ei, efectiv, au plâns, fiindcă îşi făcuseră calendarul competiţional, astfel încât să atace baremul olimpic la Bucureşti. Şi nici n-aveam cum să-i consolăm. Cum să-i facem să înţeleagă că se poate anula un astfel de eveniment internaţional, de risc minim, pentru că alergarea e de risc minim, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de pe-o zi pe alta? Pe doi dintre ei am reuşit, pe ultima sută de metri, să-i ducem la Sofia, unde duminică a avut loc o altă cursă de maraton. Din păcate, nu era de calificare pentru Jocurile Olimpice. Pe restul alergătorilor i-am dus în pădurea Băneasa şi au alergat acolo, ca să-şi menţină forma fizică. 

Din punct de vedere financiar, care sunt pierderile?

Nici n-am apucat să socotesc, fiindcă, la cât de supărată am fost, n-am mai ajuns la birou. Oricum, noi achitaserăm tot: transportul alergătorilor în România, cazare, masă, tot. Unii dintre ei veniseră aici din Africa. Îţi dai seama cât au făcut pe drum, să ajungă aici? Câte avioane schimbate? Câte teste făcute! Test făcut la plecarea din ţările lor, test făcut la sosirea în România. Apoi, au venit aici doi doctori, din partea Federaţiei Internaţionale de Atletism (IAAF), să supravegheze totul, de la normele sanitare până la situaţia medicală a sportivilor. 

Şi cu atâtea teste, cu sportivi de elită confirmaţi sănătoşi, de ce, totuşi, nu s-a ţinut cursa? Pare incredibil...

Eu sunt un om care respectă toate măsurile, de la începutul acestei pandemii. Port masca, atunci când ies din casă, respect distanţarea fizică, mă spăl pe mâini frecvent. Dar sunt deja lucruri pe care, din păcate, nu le înţeleg. Sunt măsuri luate fără nicio logică. Lucruri care se bat cap în cap. Unde stau eu, toată noaptea se aude muzică din cluburi. Vine poliţia, le dă amendă, iar patronii de cluburi plătesc amenda şi îşi văd, fără probleme, de treaba lor. Dar maratonul, care e un eveniment care presupune distanţare, că nu stai să alergi în cârca altuia, îl anulăm cu 30 de ore înainte de eveniment! Şi atunci, ori e rea voinţă, ori e prostie!

Racila

Valeria Răcilă van Groningen a creat Maratonul Internaţional Bucureşti în 2008

Vă cunosc de mulţi ani, dar parcă niciodată nu v-am simţit atât de supărată...

M-am gândit, la un moment dat, să-i dau în judecată pentru modul cum au procedat. Dar am renunţat la idee, fiindcă mi-am dat seama că mă bat cu morile de vânt. Asta e, o să ajungem o populaţie îndobitocită şi obeză. De fapt, obezi am înţeles că suntem deja. Noi, în numele combaterii coronavirusului, am ajuns să călcăm în picioare tot ce înseamnă sport şi cultură. Şi e groaznic! Iar efectele le vom vedea în câţiva ani, nu acum.

Organizaţi maratonul la anul?

Nu ştiu care va fi situaţia la anul. Şi nici nu mai am încredere în autorităţi. Pe de o parte, sunt scârbită de ce s-a întâmplat acum şi îmi vine să nu mai organizez maratonul niciodată. Pe de altă parte, nu-mi vine să dau cu piciorul la un eveniment pe care noi l-am creat, noi l-am crescut şi care a avut deja 12 ediţii, începând din 2008, şi, de fiecare dată, numărul participanţilor a fost mai mare decât la ediţia precedentă. Şi acum, în acest an, deşi ne-au anulat cursa rezervată alergătorilor de elită, am rămas cu probele virtuale, în care fiecare participant aleargă pe traseul ales de el, unde vrea, în intervalul 11-18 octombrie. E o mică bucurie că avem aceste probe virtuale, dar gustul amar al anulării cursei de duminica trecută rămâne.

2 ore, 11 minute şi 30 de secunde e baremul olimpic pentru proba masculină de maraton. Femeile, să prindă Jocurile Olimpice, trebuie să alerge distanţa de 42 de kilometri, în două ore, 29 de minute şi 30 de secunde sau mai repede.   672.000 de bucureşteni au votat la alegerile locale din 27 septembrie, eveniment desfăşurat în spaţii închise, unde riscul răspândirii virusului e extrem de mare.
Sibiu

La Sibiu, la 29 august, s-a organizat o cursă de semimaraton, cu sute de alergători, în care s-a purtat masca înainte de start şi după sosirea la finish

Niciun caz de coronavirus la cursele de la Sibiu şi Mamaia

Maratonul Internaţional Bucureşti 2020 a fost anulat, în condiţiile în care urma să aibă doar 150 de participanţi răsfiraţi pe o distanţă de 42 de kilometri! Ceea ce şochează şi mai mult e faptul că, până la această decizie, în România s-au organizat mai multe evenimente similare, dar cu un număr mult mai mare de participanţi, fără ca ele să genereze focare de infecţie. În luna august, a avut loc, de pildă, cursa de semimaraton la Sibiu, la care au alergat sute de oameni, în diferite probe. Pentru a reduce riscul la minim, în contextul pandemiei, participanţii n-au pornit toţi deodată, ci la intervale de 20 de secunde, astfel încât distanţarea fizică să fie asigurată. Apoi, pe 3 octombrie, Mamaia a găzduit un concurs de triatlon, iarăşi cu sute de participanţi, fără ca evenimentul să genereze cazuri de COVID-19. Inclusiv în străinătate, competiţiile sportive se desfăşoară deja cu publicul în tribune, capacitatea arenelor fiind redusă, pentru ca normele sanitare să fie respectate.

Culisele deciziei: de teama Patriarhiei!

„Adevărul“ a încercat să obţină explicaţia anulării Maratonului Internaţional Bucureşti de pe-o zi pe alta, în condiţiile în care autorităţile ştiau de mult despre acest eveniment, pe care îl şi aprobaseră. Surse din cadrul Guvernului ne-au dezvăluit că decizia anulării cursei s-a luat, deoarece autorităţile s-au temut de o reacţie virulentă din partea Patriarhiei, într-un moment în care sărbătoarea Sfintei Parascheva a fost anulată în acest an! 

Sport



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite