Tulpina braziliană şi cea indiană ar putea domina infectările din Valul 4 în România. Cercetător: Sub nicio formă nu putem spune că pandemia s-a încheiat

Imagine: Shutterstock

România se află pe locul 40 din cele 70 de state analizate de publicaţia Bloomberg sub aspectul rezultatelor obţinute prin campaniile de vaccinare în raport cu evoluţia infectărilor provocate de noile tulpini SARS-CoV-2. Cercetătorul Octavian Jurma, biostatistician, e de părere că tulpinile din Brazilia şi India vor concura pentru al patrulea val în România.

Deşi peste un miliard de doze de vaccin anti-COVID au fost administrate la nivel global, acest lucru nu a fost îndeajuns pentru ţări în curs de dezvoltare, unde numărul cazurilor noi creşte în continuare, iar noile tulpini – cea braziliană şi cea indiană – s-au răspândit la nivel mondial, inclusiv în România, arată Bloomberg. 

Statele de pe primele poziţii din topul celor mai bune procente de vaccinare – Israel (57,4%), Emiratele Arabe (47,4%), SUA (35,2%) şi Marea Britanie (34,1%) – au reacţionat prudent în faţa ameninţării noilor tulpini, instituind restricţii de intrare pe teritoriul lor, notează Bloomberg. Pe de altă parte, în Polonia – care a imunizat 13% din populaţie –, tulpina britanică a ajuns la o prevalenţă de 90%, fapt care a dus la un vârf al infectărilor (35.246 de cazuri noi în data de 1 aprilie 2021, conform WorldOMeter.info) şi unul al deceselor (954 pe data de 8 aprilie 2021). Între timp, varianta braziliană (P1) face ravagii în America Latină, în special în Chile, unde 1/3 din populaţie este imunizată complet (8.248 de infectări pe 8 aprilie şi 218 decese pe 15 aprilie). 

Avertisment: Sub nicio formă pandemia nu s-a încheiat

„Sub nicio formă nu putem spune că pandemia s-a încheiat. Cu cât aceasta se prelungeşte mai mult, cu atât este mai probabil să vedem noi variante ale SARS-CoV-2. Apoi, este nevoie de un nou vaccin sau de doza a treia şi o luăm de la capăt”, a spus Ali Mokdad, director de strategie pentru sănătatea populaţiei la Universitatea din Washington, citat de Bloomberg.

Biostatisticianul Octavian Jurma a declarat pentru „Adevărul” că tulpina braziliană şi cea indiană ar putea fi o ameninţare serioasă pentru România în următorul val al pandemiei, în condiţiile în care se observă că prima se răspândeşte rapid chiar şi din puţinele secvenţieri genomice pe care ţara noastră le face, iar a doua nu a fost declarată de autorităţi o variantă de îngrijorare, deşi alte state, precum Marea Britanie, sunt cu ochii pe ea. 

Tulpina braziliană, cu mortalitate crescută în rândul copiilor

„Tulpina aceasta braziliană, P1, a fost cea care a fost responsabilă de valul din Manaos, care a venit peste o populaţie imunizată natural în proporţie de peste 70%, cam cum e România la ora asta (n.r. – până la 40%). De aceea, pentru noi e periculoasă pentru că şi noi, practic, am urmat modelul brazilian, deoarece în Valul 3 am lăsat epidemia să evolueze. Epidemiologic, e ca la un incendiu: fie intervii rapid şi limitezi înainte să ardă casa, fie laşi casa să ardă şi vezi ce a rămas. Se vede frumos în curbă acum, când observăm că am dobândit imunizare mai mult cu ajutorul virusului, decât cu ajutorul vaccinului. În Brazilia încă este rău şi varianta din Manaos se răspândeşte în toată ţara. A apărut un raport pe decesele copiilor: mortalitatea la copii în Brazilia (pe fondul tulpinii P1) este semnificativ mai mare decât în Statele Unite, pe tulpina britanică”, a declarat Octavian Jurma.

Cercetătorul arată că varianta britanică s-a răspândit repede până acum în rândul celor care nu s-au infectat sau a completat numărul infectărilor cu varianta iniţială a SARS-COV-2, cea din Wuhan. 

Din ce motiv îi sperie pe englezi tulpina indiană

„Singurele tulpini care pot să prevaleze acum sunt cea braziliană, cea sud-africană şi cea indiană, ultima fiind (se pare) mai infecţioasă decât cea britanică, de asta fiind şi atât de îngrijoraţi specialiştii din Regatul Unit. Sunt studii care arată că este mai infecţioasă între 50% şi 200%, nu se ştie sigur. În India, infecţia asta are loc pe fondul unei imunizări de turmă ridicate, pentru că ei au avut aproape nouă luni de numere mari de infectări zilnice, de decese etc. Ei nu au avut două valuri, ci unul singur, gigantic. Şi, când au scăzut de la 100.000 de cazuri la 10.000 de cazuri – cam cum se întâmplă la noi, păstrând proporţiile, s-au relaxat complet şi au zis că au terminat cu pandemia”, a declarat dr. Octavian Jurma.

Biostatisticianul arată că tulpina sud-africană este mai degrabă în competiţie cu cea britanică, pe când cea braziliană îi reinfectează mai uşor pe cei infectaţi. De aceea – e de părere cercetătorul – tulpina P1 e mult mai îngrijorătoare pentru noi, tocmai pentru că am trecut atât de mulţi prin boală.

Cum ar putea arăta Valul 4 în România

„Una dintre aceste două tulpini – cea braziliană sau cea indiană –  va deveni dominantă în Valul 4. Deocamdată sunt puţine cazuri, dar aşa a început şi cea britanică: a fost un caz, două, apoi a ieşit primul ministru şi a spus că «totul e sub control». Lumea nu înţelege ce înseamnă creşterea exponenţială: 2 cazuri se transformă în 4, apoi în 16, iar în 2 luni te miri de unde vin. De aceea este important să intervii rapid şi să nu laşi ca una dintre aceste tulpini să capete masă, volum şi viteză. În următoarele două luni, numerele o să fie mici, pentru că avem imunitatea aceasta de turmă, iar tulpina britanică scade pentru că nu îşi mai prea găseşte «clienţi». O să fie suficienţi cât să menţină secţiile ATI ocupate cu câteva sute de cazuri, la fel cum s-a întâmplat vara trecută. Eu sunt convins că tulpina indiană se răspândeşte comunitar, tocmai pentru că descoperim cazurile târziu. Tocmai pentru că probabilitatea să o descoperi la un număr atât de mic de secvenţieri e atât de mică, atunci când o descoperi înseamnă că e transmitere comunitară”, a declarat dr. Octavian Jurma.

De ce nu i-am putut identifica pe contacţii indienilor infectaţi

Precizările biostatisticianului vin după ce contacţii din avioanele care i-au adus în ţară pe cetăţenii indieni depistati recent cu diferite tulpini de SARS-CoV-2 (atât cea indiană, cât şi cea britanică) nu au fost identificaţi. 

Specialiştii INSP - CNSCBT spun că au intrat în posesia informaţiilor legate de cele două zboruri mai târziu, când nu se mai justifica identificarea contacţilor, argumentul fiind că un reprezentant al firmelor la care sunt angajaţi cetăţenii indieni nu a putut furniza în timp util autorităţilor din România informaţii despre cele două curse aeriene, pentru că a fost bolnav.

Reamintim că, în a doua jumătate a lunii aprilie, au ajuns în Capitală 39 de cetăţeni indieni angajaţi în cadrul a două firme cu acelaşi administrator. Indienii au avut test negativ la plecare din ţara de origine, au intrat în izolare timp de 5 zile imediat ce au ajuns în România, apoi au ieşit pozitiv după această perioadă. INSP a explicat pentru News.ro că abia pe data de 5 mai a primit informaţii despre cursele cu care aceştia au sosit. La acel moment, însă, perioada maximă de incubaţie a bolii era deja depăşită, aşa că nu s-a mai justificat identificarea contacţilor din cele două avioane.

Bilanţ COVID: Număr scăzut de cazuri în raport cu mortalitatea

Bilanţul total al persoanelor confirmate în România cu noul coronavirus a ajuns, ieri, la 1.075.543 de cazuri, după ce în ultimele 24 de ore au fost confirmate alte 307 cazuri de noi îmbolnăviri din doar 18.000 de teste efectuate. În acelaşi timp, sunt înregistrate 56 de decese în ultimele 24 de ore. La Terapie Intensivă sunt internaţi 590 de pacienţi.

Numărul mic de noi infectări din ultima lună (sute de cazuri la nivel naţional) şi cel ridicat al deceselor (zeci de cazuri) sunt însă în contradicţie cu mortalitatea COVID, calculată la 1,7%. Folosind datele oficiale, din raportul deceselor la numărul de infectări, mortalitatea COVID-19 ar putea fi calculată la 6%, de aproape 3 ori mai mare decât cea rezultată din date ştiinţifice.

România ar putea avea o imunizare a populaţiei de 40% – spune coordonatorul campaniei de vaccinare, dr. col. Valeriu Gheorghiţă – dacă ar fi să îi luăm în considerare şi pe cei circa un milion de oameni care s-au imunizat natural, trecând prin boală. Cu siguranţă, imunitatea cumulată (cea obţinută prin vaccinare şi cea naturală, prin boală) poate că este mult mai mare decât 23%. Probabil că depăşim deja 30%-35%. (…) Pot să vă spun că vorbim de peste un milion de cazuri raportate la nivel naţional (cazuri COVID înregistrate de la începutul pandemiei). Probabil că, în mod real, sunt de cel puţin 2 ori până la 5 ori mai multe”, a declarat dr. Valeriu Gheorghiţă.