Tragedia de la Terapie Intensivă. De ce sunt insuficiente actualele restricţii

Tragedia de
la Terapie Intensivă. De ce sunt insuficiente actualele restricţii

Antonel Tănase, secretarul general al Guvernului, a afirmat că „toate paturile de la ATI sunt ocupate” FOTO EPA-EFE

Dincolo de declaraţiile contradictorii ale oficialilor, se conturează o realitate tragică: epuizarea locurilor de la ATI. În toate colţurile ţării, activitatea din secţiile de Terapie Intensivă este la limita blocajului, iar medicii fac eforturi disperate pentru salvarea pacienţilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Problema disponibilităţii paturilor de ATI pentru bolnavii de COVID-19 pare una învăluită într-un mare mister. Mai mulţi oficiali au declarat în ultimele zile că nu mai sunt paturi pentru pacienţii infectaţi care necesită intubare, dar ulterior şi-au nuanţat declaraţiile. Oamenii însă au prins ideea: secţiile de Terapie Intensivă şi-au atins sau chiar depăşit, de ceva vreme, capacitatea, dar autorităţile nu vor să recunoască.

Într-o postare pe Facebook, în care a luat apărarea restricţiilor impuse la nivel naţional, Antonel Tănase, secretarul general al Guvernului, a afirmat marţi că „toate paturile de la ATI sunt ocupate”, arătând şi că medicii sunt obosiţi, iar restul personalul medical este epuizat. El a revenit după aproximativ două ore asupra mesajului şi a modificat declaraţia subliniind că „paturile ATI se ocupă din ce în ce mai repede”.

După prima postare a lui Antonel Tănase, Raed Arafat, şeful DSU, a declarat că nu e neapărat aşa, pentru că situaţia diferă de la zonă la zonă.

„Toate paturile sunt ocupate la acest moment, poate că la un anumit moment în unele zone, da, dar nu aş zice că pe plan naţional. (…) Noi aveam azi în jur de 300 de ventilatoare libere. 319, ca să fiu mai precis. Acum problema cu aceste venilatoare... unele poate că sunt în secţii de pediatrie sau de obstetrică, dar unele se pare că au o problemă de personal. În unele situaţii avem personal care s-a îmbolnăvit şi este în izolare la domiciliu, avem anestezişti care s-au îmbolnăvit şi acum lucrăm să vedem unde mai putem trimite personal”, a declarat Raed Arafat.

Musta: Am pierdut şase pacienţi

Declaraţia secretarului general al Guvernului a venit însă după ce medicul Virgil Musta a declarat că la Timişoara au decedat câţiva bolnavi de COVID-19 a căror stare de sănătate s-a înrăutăţit bursc, iar la ATI nu mai erau locuri. „Suntem într-o situaţie dificilă, Terapia Intensivă deja de câteva zile nu avem loc şi pe Secţie avem cazuri foarte grave care la un moment dat există riscul ca în evoluţia lor să se decompenseze şi, neavând terapie intensivă, nu putem să îi punem pe ventilaţie mecanică. Aşa că îi ţinem pe presiune ridicată de oxigen, dar, din păcate, nu este suficient. S-a întâmplat ca în cursul zilei de ieri, până astăzi dimineaţă, să decedeze 6 persoane, toţi cu forme foarte grave, internate de clinică, atât în Secţia de Boli Infecţioase, cât şi Pneumoftiziologie şi care s-au decompensat şi nu am avut soluţie pentru ei”, a declarat medicul Virgil Musta.

Ulterior, medicul şi-a nuanţat declaraţia referitoare la cei şase pacienţi decedaţi pe Secţie. El a explicat că respectivii bolnavi, care au decedat, nu au mai putut fi transferaţi la Terapia Intensivă deoarece s-au decompensat rapid în aceeaşi perioadă şi nu din cauză că nu ar mai fi fost locuri la ATI, în Timişoara. „Poate nu am fost bine înţeles sau poate nu m-am exprimat eu foarte bine, dar am spus că au decedat şase pacienţi pe secţie, cu forme severe de COVID-19. În această boală există evoluţia rapidă şi se decompensează. Colegii de la ATI au intervenit, dar nu a mai fost timp de mutare pe Secţia ATI. Ei sunt pacienţi care au murit pe secţie. Cauza nu este că nu erau locuri pe ATI, ci că s-au decompensat comorbidităţile”, a spus medicul Virgil Musta.

Preşedintele Klaus Iohannis a spus despre cazul de la Timişoara că a fost provocat de o lipsă de comunicare. „Este un aspect care se referă la comunicarea între spitale, şi aici este loc de mai bine. Am fost informat în această seară că ar fi fost locuri chiar în Timişoara, doar că unii cu alţii nu s-au întâlnit şi comunicarea a fost suboptimală. Sper să nu se repete aceste lucruri şi, în realitate, nici nu este neapărat nevoie să vorbească directorii de spitale între ei, pentru că există Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă care centralizează aceste solicitări şi care se preocupă şi de transportul pacienţilor într-un loc unde sunt paturi disponibile”, a spus şeful statului.

Un loc la ATI nu se rezumă la cumpărarea unui pat

Psihiatrul Gabriel Diaconu atrage atenţia însă că medicii ştiu că în secţiile ATI situaţia este blocată de numărul mare de bolnavi, dar că o parte dintre responsabilii politic calculează capacitatea Terapiei Intensive după inventarul echipamentelor şi nu vor să vadă realitatea.

„Avem adevărul crunt de la ATI, care este supraaglomerat, care geme de pacienţi, în care nu mai poţi arunca un ac, dar şi o parte a responsabililor guvernamentali care numără paturile de Terapie Intensivă ca pe mobilă. Sigur, paturile sunt importante ca număr, aparatura este şi ea importantă, dar crucial este numărul de medici. Degeaba avem paturi dacă nu avem medici şi asistente pentru că, fizic, acest personal medical specializat poate trata un număr limitat de pacienţi într-o unitate de timp. Unui medic nu poţi să-i treci din pix câţiva pacienţi în plus într-o tură pentru că nu va avea cum să-i trateze. Repet, crescând din pix numărul de paturi nu poţi majora, de fapt, capacitatea ATI pentru că medicul tratează, nu patul. Ca să vă daţi seama de ce se întâmplă acolo, gândiţi-vă că la un bolnav COVID intubat fiecare organ are nevoie de atenţie, de monitorizare. Deci e nevoie de medici, pentru că mobilier, ca să zic aşa, avem. Nu prea înţeleg de ce nu s-au pregătit medici în atâtea luni pentru că perspectiva valului doi o aveam de ceva vreme. Se puteau lua medici pneumologi, internişti şi din alte specializări care puteau fi pregătiţi pentru a funcţiona în ATI sub îndrumarea unui medic anestezist. Dar nimeni nu a făcut asta şi acum există pacienţi care nu mai pot fi îngrijiţi din cauza numărului mare de infectări”, spune Gabriel Diaconu.

Se aplică medicina de dezastru

Medicul afirmă că, din acest motiv şi din anumite puncte de vedere, în unele judeţe s-a ajuns să se lucreze după principiile medicinei de dezastru. „Am colegii din teritoriu care mi-au povestit că din cauza suprasaturării secţiilor ATI, a cozilor de pacienţi care aşteaptă să fie preluaţi în Terapie Intensivă, a lipsei mijloacelor, nu respectă în întregime unele protocoale. Numai azi am primit trei astfel de semnale în care oamenii mi-au transmis că trec prin cea mai neagră perioadă a lor de când sunt medici”, a subliniat Gabriel Diaconu.

Care este situaţia la Bucureşti

În Capitală, situaţia este tensionată. Spitalele COVID gem de pacienţi, iar la ATI nu mai este niciun loc liber. Şi chiar dacă se eliberează unul, el este imediat ocupat de un bolnav de pe secţii sau, mai rar, de unul venit din afară.

La Spitalul Colentina, de exemplu, nu mai este niciun loc liber la ATI de circa două săptămâni. „Paturile de la ATI sunt ocupate în proporţie de 100%, iar restul paturilor, în proporţie de 90-95%”, a declarat dr. Remus Mihalcea, managerul Spitalului Colentina. În cazul în care starea de sănătate a unui pacient se înrăutăţeşte brusc şi trebuie dus la ATI, el va fi dus totuşi la ATI. „Dacă avem un pacient la ATI care se simte mai bine, îl ducem pe acela pe secţie şi facem schimbul. Cred că este a doua sau a treia săptămână de când nu avem liber niciun loc la ATI”, a mai spus managerul instituţiei sanitare.

Nici la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” nu este niciun loc liber la ATI. „Fără să fie tragedie, nu sunt locuri la ATI. Lucrăm la capacitate maximă tot timpul. Tot timpul înseamnă că şi când se eliberează un loc există multe cereri, fie din exteriorul spitalului sau de la pacienţii foarte gravi de pe secţiile non-ATI care sunt menţinuţi şi au nevoie de Terapie Intensivă. În principiu, locurile se ocupă cu pacienţi ai spitalului”, a explicat şi dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş”.

Plus că, mai spune acesta, locurile sunt puţine: „Dacă din 20 de locuri se eliberează un loc sau două, se ocupă imediat”. Iar pentru a extinde secţia este nevoie de personal medical suplimentar, care în acest moment nu există. La Spitalul de Boli infecţioase „Victor Babeş” din Capitală sunt doar 9 paturi la ATI, toate pline, dar peste o lună sau două vor mai fi alte 16, susţine managerul instituţiei, dr. Emilian Imbri. Numărul de paturi de ATI ar urma să crească cu încă 30, pe lângă cele 16 deja anunţate prin punerea în funcţiune a secţiei modulare din Pipera, mai spune dr. Emilian Imbri. Potrivit dr. Virgil Musta, plimbarea pacienţilor cu COVID-19 dintr-un capăt în altul al ţării este riscantă. Aceasta pentru că sunt cazuri în care boala evoluează rapid şi nu mai este timp pentru salvarea bolnavilor.

Prin mutarea pacienţilor dintr-un spital în altul se răspândesc infecţiile intraspitaliceşti

Gabriel Diaconu a mai arătat că metoda de mutare a unui pacient COVID în stare gravă dintr-un spital în altul în căutarea unui loc la ATI este una dezastruoasă şi că singura metodă de stopare a acestui val de infectări ar fi un lockdown. „Decizia de a pune în practică transferul intern al bolnavilor COVID care necesită internare la ATI va creşte mortalitatea pentru simplul motiv că se vor duce infecţiile intraspitaliceşti, bacteriile, de la un spital la altul cu o viteză uimitoare. Culturile bacteriene vor pune în pericol sănătatea bolnavilor, a cadrelor medicale. Singura soluţie este lockdown rapid şi serios. Finanţiştilor care susţin că nu vor astfel de măsuri ca să nu distrugă economia le spun numai că o zi de tratament la ATI poate ajunge la 15.000 de euro şi dacă facem un calcul ajungem o hemoragie financiară. Ce dăm pe mere ar putea fi mai scump decât ce luăm pe pere, ca să zic aşa. Ca să nu mai vorbim de numărul mare de pierderi de vieţi omeneşti”, a precizat psihiatrul.

„Când trebuie să cumperi un container nou la morgă, e prea târziu“

Biostatisticianul Valentin Pârvu arată că măsurile anti-COVID sunt prea blânde în comparaţie cu restricţiile instituite în alte ţări ale Europei.

Nu mai puţin de 9.799 de cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus au fost înregistrate de marţi până ieri, în timp ce la ATI erau internaţi 1.092 de pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19. „Vom mai creşte cât vom mai creşte, dar noi nu putem ajunge de exemplu la 30.000 de cazuri pe zi, deoarece nu avem decât 30-40.000 de teste. Nu e simplu să iei măsuri ca în Cehia sau în Belgia. Vă dau un număr simplu. Raportat la populaţie, în România au murit 812 oameni în prima săptămână din noiembrie, în Sibiu au murit 39. Par puţini 39, dar dacă în Sibiu trăiau câţi trăiesc în România, eram la 2.120 de decese. În Cehia au fost 2.580 de decese raportat la populaţia României, în Belgia 2.100. Deci, în Sibiu se moare ca în Cehia şi ca în Belgia. Măsurile, în schimb, nu sunt luate ca în Cehia sau ca în Belgia, sunt luate ca în România, unde au murit doar 800. Dacă mai aşteptăm mult, va fi prea târziu. Ce înseamnă prea târziu: când trebuie să cumperi un container nou la morgă, eu zic că e târziu; dacă trebuie să cumperi două containere noi la morgă, eu zic că e mult prea târziu”, a declarat biostatisticianul Valentin Pârvu.

Locurile la ATI, „vânate“ pe Facebook

Specialistul spune că autorităţile locale din Sibiu, acolo unde locuieşte el, au preferat să implementeze măsurile de la nivel central, fără a institui restricţiile care s-ar fi impus în situaţia de acolo.

„Noi la Sibiu suntem la un nivel mult mai rău din punct de vedere sanitar, dar avem aceleaşi măsuri ca în alte judeţe. Acum o săptămână s-au creat 5 locuri noi la ATI în Sibiu, la Spitalul Militar, şi s-au ocupat în două zile. Şi, de atunci, încearcă să îi transfere în diferite judeţe. În Sibiu, şi pe reţelele de socializare vedem mesaje, lumea caută locuri la ATI: «Ştie cineva pe cineva care are un loc la ATI?». Fie că e Timişoara, fie că e Braşov sau Bucureşti, precum la domino vor pica toate, dacă creşterea nu se opreşte”, a spus Valentin Pârvu.

De ce sunt insuficiente actualele restricţii

Biostatisticialul a făcut o comparaţie cu măsurile luate în alte ţări. „Noi am văzut că şi în Bucureşti şi în Paris scazi mobilitatea ( minus 20%) când introduci carantina de noapte. O scădere de 20% e bună, scazi numărul de contacţi. Dar, prin comparaţie, Parisul – care a luat măsuri mai dure, comparativ cu ce am avut noi în primăvară – a scăzut mobilitatea cu minus 70%. În Bucureşti şi în România, în general, cu tot cu închiderea şcolilor şi carantina de noapte, s-a ajuns la o scădere a mobilităţii de 30-40%. Dacă era vară, era suficient. Dar nu e vară, iar după studii, transmisibilitatea creşte cu 0,2-0,3 în timpul iernii. Creşte mult. Noi nu am văzut în Europa sau în America de Sud nicio ţară să reuşească să scadă incidenţa cu măsuri aşa uşoare cum sunt acum în România. Argentina, Brazilia, care au trecut prin perioada de iarnă când la noi era vară, nu au reuşit să scadă cu astfel de măsuri”, a mai spus specialistul.

Raed Arafat: „Nu am teamă că vom duce lipsă de ventilatoare, ci de personal“

La rândul lui, secretarul de stat Raed Arafat a declarat că sistemul medical este aproape de capacitatea maximă a locurilor disponibile pentru terapie intensivă, în condiţiile în care la secţiile ATI erau internaţi, ieri, 1.092 de pacienţi. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă spune, însă, că în multe zone din ţară va fi suplimentat numărul de medici, precum şi aparatura medicală, astfel încât pacienţii COVID-19 în stare gravă să poată fi trataţi. „Poate că în unele zone nu mai sunt locuri, dar nu aş zice că pe plan naţional. Poate că în Bucureşti, la un anumit moment, ajungem – da! – la paturi complet ocupate. Asta poate că chiar la momentul ăsta, aşa este. Asta nu înseamnă că în altă zonă a ţării nu se găsesc locuri la terapie intensivă, depinde de distanţă şi depinde de dinamică. Sunt judeţe care au ajuns la ocuparea tuturor paturilor şi atunci căutăm în alte zone în care avem paturi”, a anunţat Raed Arafat.

Şeful DSU spune să numărul de ventilatoare este suficient, o problemă mai mare fiind lipsa personalului medical. „Noi mai avem stoc, nu asta este problema. S-a semnat (…) un contract pentru încă 300 de ventilatoare care vor începe să sosească în scurt timp, plus că mai avem stocul european, creat din fonduri UE. În acest moment, acolo, din 270 de ventilatoare am împrumutat numai în Cehia 30 de ventilatoare, fiind un stoc regional. Mai sunt încă 240 de ventilatoare acolo. Deci nu am teamă că vom duce lipsă de ventilatoare. Mai mare e problema personalului. Am găsit mai multe soluţii, inclusiv cu rezidenţii, pe care am început să îi detaşăm. Numai ieri am detaşat 240 de anestezişti în Bucureşti şi în împrejurimi. Urmează să detaşăm alţi anestezişti în altă parte, plus că am început mobilizarea rezidenţilor din terapie intensivă din anii II şi III. Până acum am luat anii IV şi V. Dacă putem să distribuim aceşti medici şi să îi mixăm cu medicii specialişti, atunci va fi posibilă suplimentarea capacităţii”, a declarat Raed Arafat.

Şeful DSU mai arată că, în opinia sa, secţiile ATI ar trebui să se ocupe numai de pacienţii în stare gravă. „În ATI, în ziua de astăzi nu trebuie să intre decât cine are nevoie de ventilaţie invazivă sau, eventual, non-invazivă. (…) Dacă pacientul are nevoie numai de oxigen, numai de monitorizare sau de soluţii care nu necesită ventilaţie, atunci aceşti pacienţi nu trebuie să fie în ATI, trebuie să fie lângă ATI, pe paturi cu oxigen. Paturile de ATI trebuie să fie păstrate numai pentru pacienţi care au nevoie chiar de îngrijiri critice”, a mai spus Arafat. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările