Suntem la un pas de noi măsuri de restricţie. Cum văd medicii limitarea răspândirii noului coronavirus

Suntem la un pas de noi măsuri de restricţie. Cum văd medicii limitarea răspândirii noului coronavirus

Înmulţirea cazurilor de COVID-19 ar putea veni cu măsuri restrictive

Rata mare de infectare cu noul coronavirus forţează autorităţile să se gândească la reintroducerea unor măsuri restrictive. Acestea ar putea fi aplicate la nivel local, în zonele în care se înregistrează mai multe cazuri de COVID-19

Din cauza valului de infectări cu noul coronavirus, autorităţile încep să se gândească la reintroducerea unor măsuri restrictive. S-ar putea avea în vedere interzicerea unor activităţi sau închiderea zonelor afectate de COVID-19. 
 
Raed Arafat a explicat că eventualele măsuri restrictive vor viza anumite zone, nu întreaga ţară, dar a precizat că autorităţile nu mai pot limita acum afluxul de turişti către staţiunile de la mare sau de la munte. „Nu poţi spune «stop» litoralului acum. În primul rând, nici legislaţia nu permite acest lucru. Nu mai avem bază legală. Restricţii se pot pune, poate nu naţional, şi trebuie la un moment să vedem cum evoluează şi s-ar putea să ajungem să avem nevoie să aplicăm restricţii zonale. (...) Atenţie, pentru că dacă situaţia se agravează şi în unele zone creşterea este mult mai mare decât în altele, este posibil ca anumite zone să ajungă să fie izolate”, a precizat Arafat.
 
Conform datelor oficiale, cele mai multe noi infectări sunt înregistrate în ultima vreme în Bucureşti, Argeş, Prahova, Braşov, Dâmboviţa şi Galaţi, iar dacă raportările vor arăta o situaţie din ce în ce mai grea, aici ar putea fi luate unele măsuri restrictive. Totodată, în şapte judeţe nu s-a înregistrat niciun caz nou de infectare cu coronavirus în ultimele 24 de ore. Este vorba de Satu Mare, Sălaj, Ilfov, Giurgiu, Constanţa, Călăraşi şi Caraş-Severin. 
 

Ce măsuri se vor lua

Profesorul Emanoil Ceauşu, medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale, a explicat pentru „Adevărul” ce măsuri au în vedere acum autorităţile pentru combaterea pandemiei. „Cum impactul terapeutic al tratamentului administrat acum este unul destul de mic asupra COVID-19, iar un vaccin nu avem, singura metodă eficientă de combatere a pandemiei este cea epidemiologică. Vor fi avute în vedere măsuri de carantinare a unor zone din oraşe pentru delimitarea unor focare. Localităţile mai mici cu un număr mai mare de infectări ar putea fi izolate cu totul. În plus, se pot avea în vedere şi o serie de măsuri de închidere a unor obiective pentru perioade limitate. Foarte important, vor fi controale drastice pentru respectarea reglementărilor în mijloace de transport în comun şi pe terase, pentru că lumea s-a relaxat prea mult şi mulţi nu mai respectă nicio regulă. Aproape că nu mai există distanţare, iar de problema cu spălatul pe mâini unii au uitat chiar de tot. Au intrat în faza de negare sau chiar de revoltă după perioada de lockdown şi numai cu presiuni financiare, cu amenzi îi poţi educa”, a precizat medicul Emanoil Ceauşu. 
 

Amenzi de un sfert de milion de lei, în 24 de ore

De altfel, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele 24 de ore, 1.434 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 264.570 de lei, ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Poliţiştii au vizat în special staţiunile de pe litoral şi Centrul Vechi al Capitalei, unde se înregistrează aglomerări masive de persoane care nu respectă regulile de distanţare fizică. Dar au fost controale şi în mijloacele de transport în comun, la intrarea în benzinării sau la metrou.
 

Locurile la ATI se eliberează prin decesul unui pacient

Medicul Virgil Musta, şeful Secţiei de Boli Infecţioase de la Spitalul „Victor Babeş” din Timişoara, avertizează că numărul cazurilor de COVID-19 va continua să crească şi că acest fapt pune o mare presiune pe sistemul medical. „Sunt zone precum Bucureşti, Braşov, Argeş, Suceava sau Iaşi în care spitalele sunt la limită. Se va apela la spitalele suport, dar se mai face un pas spre blocarea sistemului”, a precizat Virgil Musta.

Mai grav, Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Bucureşti, a declarat că, de cele mai multe ori, locurile la terapie intensivă se eliberează prin pierderea pacienţilor cu COVID-19. „În acest moment, la ATI la «Marius Nasta» s-au făcut locuri, dar nu pentru că pacienţii s-au făcut bine. (...) În spital, la «suspecţi», duminică seara exista un singur loc, iar la «confirmaţi», şapte locuri”, a precizat Beatrice Mahler.
 

OMS are în vedere un nou lockdown

Şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a tras semnalul de alarmă după ce experţii instituţiei au ajuns la concluzia că este „foarte puţin probabil” ca ţările să reuşească să eradicheze coronavirusul şi ar trebui să ia în calcul noi măsuri de izolare, în condiţiile în care focarele de coronavirus se răpândesc precum un „incendiu forestier”.
 
Cu toţii vrem să evităm ca ţările să revină la închidere totală, nimeni nu îşi doreşte asta, dar există situaţii în care aceasta este singura opţiune.(...) Odată ce restricţiile au fost ridicate, a existat întotdeauna riscul ca boala să înceapă să se răspândească din nou.

Mike Ryan
directorul executiv al OMS 
În timp ce unele ţări şi state insulare au fost eficiente în controlul răspândirii coronavirusului, există „întotdeauna riscul” ca boala să se răspândească rapid atunci când este importată din alte ţări, a declarat dr. Mike Ryan, directorul executiv al programului OMS pentru situaţii de urgenţă pentru sănătate, la o conferinţă organizată în Geneva, vineri. „Cu toţii vrem să evităm ca ţările să revină la închidere totală, nimeni nu îşi doreşte asta, dar există situaţii în care aceasta este singura opţiune.(...) Odată ce restricţiile au fost ridicate, a existat întotdeauna riscul ca boala să înceapă să se răspândească din nou”, a declarat Ryan.
 

Ţările care şi-au închis graniţele pentru români

Între timp, tot mai multe ţări impun restricţii sau interzic complet accesul românilor pe teritoriul lor, din cauza numărului mare de cazuri de infectări cu noul coronavirus raportate la Bucureşti. Concret, Austria, Cipru, Grecia, Islanda şi Ungaria le cer românilor prezentarea rezultatelor negative la COVID-19 realizate prin testare moleculară Real Time PCR. Acest lucru este relativ greu de realizat pentru că la laboratoarele private din România listele de aşteptare sunt imense, iar primele locuri libere sunt la sfârşitul lunii iulie. În avantaj, cel puţin din punct de vedere financiar, ar putea fi bucureştenii, după ce primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că va pune la dispoziţia celor care au nevoie de test COVID-19 pentru a merge în destinaţii de vacanţă, precum Grecia, un test gratuit pentru depistarea Sars-CoV-2. Edilul a explicat că testele vor fi de tip antigen, făcute cu aparate Real Time (RT)-PCR din 12 clinici private şi de stat cu care primăria are parteneriate.
 
În plus, Danemarca cere ca românii care intră în ţară să aibă rezervată cazare pentru cel puţin şase zile. Apoi, ţări ca Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Muntenegru, Norvegia, Marea Britanie, Olanda, Slovacia sau Slovenia ne bagă în carcantină sau izolare pentru 14 zile, iar în Malta, Republica Moldova sau Bosnia şi Herţegovina nu avem deloc acces. În fine, Finlanda ne permite să intram doar dacă avem un permis de rezidenţă. 
 

Cumperi un sejur, bonus testul Real Time PCR

Cum Grecia este una dintre ţările care cer la intrare test Real Time PCR negativ, un turoperator a luat decizia de a oferi un voucher de reducere în valoare de 75 de euro de adult la achiziţionarea unui sejur de minimum 5 nopţi în insula Thassos, din Grecia, începând cu data 15 iulie.

Voucherul va putea fi folosit pentru o vacanţă viitoare în orice destinaţie operată de IRI Travel şi va compensa costul plătit de turişti pentru testul COVID-19 necesar la trecerea frontierei dintre Bulgaria si Grecia.

„Preţul testului porneşte de la 280 de lei şi poate ajunge până la 350 de lei. Noi ne-am gândit să oferim acest voucher de 75 de euro pentru a include şi preţul traducerii actului medical, astfel încât turiştii să suporte mai uşor acest cost şi grijile care vin cu el”, a declarat Lucian Bădîrcea, CEO IRI Travel. 
 

Încă o româncă a fost descoperită cu SARS-CoV-2 în Grecia

O femeie de 66 de ani este cel de-al patrulea cetăţean român cu COVID-19 depistat în Grecia. Ea era cazată într-o staţiune de lângă Atena, iar în cursul zilei de ieri a fost introdusă în carantină pentru 14 zile. Femeia a intrat în Grecia pe la punctul vamal Kulata-Promachonas pe 8 iulie, unde a şi fost supusă testării, iar rezultatul pozitiv a venit în cursul zilei de duminică.

De la începutul sezonului, alţi trei români au fost descoperiţi cu COVID-19 în Thassos, Creta şi Paralia Katerini.
 

Creşte puternic rata celor bolnavi din totalul testaţilor

Ieri s-au înregistrat 413 cazuri noi de infecare cu noul coronavirus, din 6.655 de teste efectuate, dar rata testelor pozitive din numărul total al acestora este imensă, de 6,21%. Spre comparaţie, sâmbătă, când s-a comunicat că avem un record al noilor îmbolnăviri, cu 698 de pozitivări din 14.610 teste, rata a fost de numai 4,77%. Apoi, duminică, s-au raportat doar 456 de noi cazuri din 8.633 de teste, iar rata de infectare de a fost de 5,26%. Tot ieri s-a mai comunicat că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 17 decese din cauza COVID-19, iar una dintre persoanele care a pierdut lupta cu boala nu suferea de alte afecţiuni.
 

OMS: Prea multe ţări merg în direcţia greşită

Lumea nu va reveni la „vechea normalitate într-un viitor previzibil”, a estimate, luni, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), după o zi-record cu 230.000 de noi cazuri de infectare cu coronavirus. „Virusul rămâne inamicul public numărul unu, dar acţiunile numeroaselor guverne şi persoane nu reflectă acest lucru”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, estimând că „prea multe ţări merg în direcţia greşită”. Pandemia de coronavirus a provocat 569.135 de morţi în lume de când biroul OMS din China a anunţat apariţia unui nou virus la sfârşitul lui decembrie, potrivit unui bilanţ stabilit, luni, ora 11.00 GMT, de AFP din surse oficiale. Mai mult de 12.927.000 de cazuri de infecţie au fost oficial diagnosticate în 196 de ţări şi teritorii de la începutul epidemiei, dintre care 6.905.200 sunt astăzi considerate vindecate.

Pandemia a provocat o „urgenţă” în educaţie: 10 milioane de copii nu se vor mai întoarce niciodată la şcoală

Zece milioane de copii s-ar putea să nu se mai întoarcă vreodată la şcoală din cauza pandemiei de COVID-19. Abandonul şcolar creşte în rândul celor care provin din mediile defavorizate, arată un nou raport al organizaţiei caritabile „Salvaţi copiii”.
 
Pentru prima dată în istoria omenirii, o întreagă generaţie de copii la nivel mondial şi-a întrerupt educaţia, potrivit raportului. Din cauza măsurilor adoptate pe fondul pandemiei de COVID-19, până la 9,7 milioane de copii sunt afectaţi de închiderea şcolilor şi există riscul ca aceştia să nu se mai întoarcă niciodată la şcoală, din motive socio-economice. Organizaţia a avertizat că noua criză ar putea lăsa un deficit de 77 miliarde de dolari în bugetele educaţiei din ţările cu venituri mici şi mijlocii până la sfârşitul anului 2021. „Salvaţi copiii” a cerut guvernelor şi investitorilor să aloce fonduri pentru a crea un nou plan de educaţie globală pentru a diminua abandonul şcolar.
„Aproximativ 10 milioane de copii nu se vor mai întoarce niciodată la şcoală, iar acest aspect ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru guvernele ţărilor lumii. Trebuie investit urgent în educaţie pentru a contracara abandonul şcolar”, a declarat Inger Ashing, directorul general al „Salvaţi copiii”. Copiii din medii defavorizate, fără acces la educaţie şi lipsiţi de orice fel de material didactic sunt cei mai afectaţi de actuala criză. Înainte de începerea pandemiei, aproximativ 258 de milioane de copii şi adolescenţi abandonau prematur şcoala. Raportul enumeră 12 ţări unde tinerii sunt cei mai expuşi riscului de a rămâne în urmă: Niger, Mali, Ciad, Liberia, Afganistan, Guinea, Mauritania, Yemen, Nigeria, Pakistan, Senegal şi Coasta de Fildeş.
 

PROIECT. Noi reguli pentru terasele din Centrul Vechi. Distanţă mai mare şi fără meciuri la televizor

Noi reguli sunt propuse pentru funcţionarea teraselor din Centrul Vechi al Capitalei. Distanţa dintre localuri va fi marcată de către Administraţia Străzilor, între terase vor fi cel puţin 4 metri, iar clienţii nu vor mai putea urmări meciuri la televizor. Principalele reguli se referă la distanţa între localuri. De exemplu, între două terase aflate pe trotuare diferite va trebui lăsată o distanţă de 4 metri, iar fiecare local va avea un marcaj în jurul lui, trasat de Administraţia Străzilor. În cazul teraselor aflate pe acelaşi trotuar, acestea trebuie despărţite de o sticlă încadrată într-un metal negru sau printr-un gard cu jardiniere, cu înălţimea de cel mult 1,5 metri.
 
Pe terase nu vor mai putea fi puse vitrine sau frigidere, iar televizoarele nu vor mai putea fi scoase din localuri pentru ca oamenii să urmărească meciuri de fotbal, cu excepţia evenimentelor sportive foarte importante.
Maşinile care aprovizionează aceste localuri vor avea un orar stabilit între orele 6.00-10.00. În afara acestui interval orar, vor fi nevoite să plătească o taxă. Sunt modificări care vor fi aduse regulamentului de funcţionare a teraselor sezoniere din Centrul Vechi pentru evitarea aglomerării.
 

Medic sucevean, despre debutul pandemiei: „A fost ca la Revoluţie. Debandadă totală“

Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou”, din Suceava, a avut ghinionul teribil să fie prima unitate medicală din ţară copleşită de SARS- CoV-2. La începutul pandemiei de COVID-19, adică la mijlocul lunii martie, sute de cadre medicale s-au infectat şi n-au mai putut munci mai multe săptămâni. A fost o perioadă extrem de dificilă şi pentru personalul medical, dar mai ales pentru pacienţii internaţi pentru că, înainte să vină Armata la Suceava, aproape că nu mai avea cine să-i îngrijească.
Noul manager de atunci al spitalului, Alexandru Calancea, care era şeful Secţiei Cardiologie, a mărturisit că pentru el începutul pandemiei a fost un coşmar.

„A fost ca la Revoluţie. Debandadă totală. (...) Gândiţi-vă că, dintr-odată, în plină pace, apare din necunoscut un duşman în mijlocul nostru pe care nu-l cunoaştem, nu ştim cum se răspândeşte. E foarte greu să te organizezi. Am fi avut nevoie de exemple din altă parte, dar noi am fost primii. Nici nu ne-am aşteptat la amploarea asta. Noi ne-am aşteptat să o luăm încet. Ne-am pregătit, poate că ne-am pregătit cam târziu, nu ştiu. Impactul a fost extrem de mare”, a declarat medicul Calancea. 
Fostul director medical al Spitalului „Sf. Ioan cel Nou”, Valeriu Gavrilovici, a spus că, în perioada martie-mai, 90% dintre medici şi 80% dintre asistente şi infirmiere s-au infectat. La sfârşitul lunii martie, la serviciu mai erau aproximativ 10% dintre angajaţi. Ceilalţi erau izolaţi la domiciliu sau erau internaţi cu COVID-19.

„Când a început toată nebunia, în fiecare zi pierdeam din personalul medical încât nu mai puteai face faţă actului medical. Făceam de toate. Ca medic, asistentă şi infirmieră. Am rămas fără infirmiere şi am adus din alte secţii. Făceam tot ce se poate ca să putem trata pacienţii de pe secţie”, a completat medicul. 
 

„Am fost extrem de speriaţi“

Alexandru Calancea a mărturisit că ştia că se va infecta, motiv pentru care şi-a trimis copiii la bunici ca să-i protejeze de boală. În aprilie, şi-a făcut testul şi a ieşit pozitiv, astfel că a fost nevoit să stea acasă timp de două săptămâni. A avut noroc pentru că a făcut o formă uşoară de COVID-19.

„Ştiam că mă voi infecta, dar n-am putut să abandonez. Frica poate să-ţi spună să fugi, dar n-ai cum, ca doctor. Trebuie să rămâi să lupţi cu orice armă pe care o ai în dotare. Nu trebuie neapărat să ai arma cea mai performantă, dar dacă eşti determinat, s-ar putea să-l învingi. Nu neapărat că n-am avut arme, nu ştiam cu ce ne confruntăm. În acele momente rămânea tot mai puţin personal”, a completat medicul.

Au fost însă şi cadre medicale care au dat bir cu fugiţii. Alexandru Calancea spune că sunt cazuri izolate şi că cei care au putut să muncească au muncit până la epuizare, chiar şi zile în şir fără pauză. 
 
„Am fost extrem de speriaţi. Frica ne-a cuprins şi pe noi. Ca medic, trebuie să reuşeşti să treci peste această frică. Dacă nouă, din linia întâi, ne este frică, ce vor face cei din spatele nostru care aşteaptă să-i apărăm? Majoritatea colegilor au lucrat foarte mult, peste programul normal, şi-au trimis familia în altă parte de frica virusului. Mulţi au muncit zile în şir fără pauză”, a arătat sursa citată.
 
Situaţia a început să se calmeze în prima săptămână a lunii aprilie, când Armata a preluat conducerea spitalului şi când numeroşi medici din ţară au venit la Suceava ca să dea o mână de ajutor, să-i înlocuiască pe colegii lor bolnavi sau pe cei obligaţi prin lege să stea în izolare pentru că intraseră în contact cu persoane infectate.
 
În prezent, spitalul este împărţit între pacienţii cu COVID şi cei neinfectaţi. De la 1 iulie, s-a deschis şi Ambulatoriul Integrat, ceea ce înseamnă că medicii intră în contact direct cu mai mulţi pacienţi neinfectaţi. Unitatea medicală are reguli şi circuite clare pe care toţi trebuie să le respecte, medici şi pacienţi deopotrivă, pentru ca accidentul epidemiologic din luna martie să nu se repete. (Oana Şlemco)

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: