Piaţa muncii: se cer specialişti trecuţi de 45 de ani
0
Binecunoscuta criza economică se resimte din ce în ce mai mult în România, iar una dintre cele mai afectate este piaţa muncii. La finele lunii ianuarie erau 740.982 de şomeri, un număr atât de mare nemaifiind atins din martie 2003, când 779.154 de persoane erau înregistrate ca neavând un loc de muncă, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
În paralel, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declara că şomajul va continua să crească în România până la jumătatea anului 2010, iar numărul şomerilor ar putea ajunge la un milion. Ulterior, premierul Emil Boc a contrazis datele FMI, afirmând că până la sfârşitul anului şomajul va fi mai mic decât în 2009.
Care sunt domeniile care supravieţuiesc crizei?
Chestionaţi de adevarul.ro, specialiştii în resurse umane afirmă că în prezent primesc mult mai multe CV-uri decât înainte. „Acum primesc în jur de 100–150 de CV-uri pe zi şi înainte, dacă primeam 20, era bine”, afirmă Florin Rusu, managerul Global Consulting. Bianca Moraru Demeter, project managerul agenţiei Professional, semnalează faptul că la majoritatea anunţurilor a crescut numărul celor care îşi depun CV-ul chiar dacă nu au competenţele sau calificările solicitate sau chiar daca postul este la un nivel ierarhic inferior.
Dacă cei mai mulţi şomeri provin din sectorul auto, industrie, imobiliar, construcţii sau o parte dintre bănci, există anumite sectoare pentru care piaţa muncii este încă deschisă, în special pentru cei cu studii superioare.
Daniela Necefor, CEO al companiei de recrutare Total Business Solutions (TBS), afirmă că marea majoritate a joburilor care se mai găsesc la ora actuală sunt pe industria bunurilor de consum, vânzări sau producţie. În ultimul domeniu, cerinţele sunt pentru poziţii foarte specializate: calitate, tehnologi sau ingineri şefi întreţinere echipamente.
“Clienţii au cerinţe foarte clare. De exemplu, pentru industria bunurilor de consum, candidaţii trebuie să vină din acelaşi domeniu de activitate, deci nu din FMCG în general, ci din domeniul strict pe care îl reprezintă: tobacco, lactate, carne. Ei trebuie să lucreze exact pe domeniul pe care se caută”.
La rândul lui, Florin Rusu este de părere că dacă înainte oamenii se mai puteau “plia”, acum este aproape imposibil. “Nu poţi pune unu care vinde softuri să vândă soluţii de salarizare”.
Acesta mai spune că vânzările merg cel mai bine pentru că “în perioadă de criză ai nevoie de ele, iar ca să faci asta ai nevoie de oameni. Dacă nu îţi faci publicitate, eşti terminat”.
Florin Rusu: Înainte de criză mă rugam de ei să se angajeze
Managerul Global Consulting este de părere că deşi numărul şomerilor creşte alarmant, iar situaţia este extrem de dificilă, existe şi un lucru bun prin faptul că piaţa a revenit la normal. “Acum piaţa a revenit la normal, aşa cum era acum 5–6 ani, când aveai nevoie de un om şi aveai 150 de aplicanţi şi puteai alege calitatea. Înaintea crizei ajunsesem să ne rugăm de ei să se angajeze. Ofeream salarii de 1.500 de lei pentru necalificaţi şi nu găseai. Îmi spuneau că da, semnau constractul şi a doua zi nu mai veneau pentru că altul îi oferise un salariul de 1.600 de lei. Cam aşa era înainte.”
Noutatea crizei: se cer oamenii trecuţi de 45 de ani
Una dintre noutăţile pe piaţa muncii în 2010 este că se cer oamenii cu o foarte mare experienţă, comparativ cu anii anteriori, când cerinţa era legată de cei tineri care “promiteau”.
“Începând cu anul trecut, şi eu lucrez de 15 ani în domeniul ăsta, este prima oară când mi se cer ingineri seniori, project manageri cu 15–20 de ani de experienţă. Astfel, companiile în domeniu vor oameni de peste 45 de ani, specializaţi în special în parte electrică sau pe energie. Este prima oară când se cere aşa ceva”, mai spune Daniela Necefor (foto).
Potrivit acesteia, singurele joburi care a rămas cât de cât constante sunt poziţiile de director financiar. “Nu mai este aceeaşi frecvenţă, a scăzut şi acolo. Este însă singurul care a rămas constant, nu a avut întreruperi mari”.
Daniela Necefor mai spune că joburile pentru începători au devenit însă o raritate. “Pe nivelul de entry level, anul trecut, nu am avut nicio cerinţă. Am văzut că pe aceste poziţii, dacă au existat, au fost mult mai puţine cereri şi au fost anunţate pe site-uri, de obicei”.
Salariul nu se mai negociază
În ceea ce priveşte veniturile, specialiştii din resurse umane spun că acum nu se mai poate vorbi de pachete atractive. În afară de salariu, noii angajaţi mai primesc, cel mult, tichete de masă, asigurare medicală şi mici bonusuri, dar doar dacă face parte din politica companiei.
“Diferenţa este că nu se mai negociază ca înainte. Înainte cel recrutat putea să nu accepte oferta propusă şi să dorească anumite beneficii. Acum nu se mai poate negocia. Pachetul prezentat, în cazul în care nu este acceptat de către candidat, nu poate fi suplimentat şi va fi prezentat următorului candidat de pe lista scurtă”, precizează CEO-ul TBS.
Deşi există foarte mulţi rămaşi fără un loc de muncă, o mare parte a lor nu sunt disponibili să accepte ofertele aşa cum sunt. “Încă mai sunt mulţi care vor să îşi găsească pe acelaşi pachet, poate chiar mai mult”.
Bianca Moraru Demeter, project managerul agenţiei Professional, afirmă că sunt domenii unde se poate vorbi de creşteri salariale, însă acestea sunt între 5-10%.
George Butunoiu (foto), expert în resurse umane şi director la compania George Butunoiu Consulting, spune că situaţia este foarte diferită pentru cei care sunt vânaţi şi care au un loc de muncă, decât pentru ceilalţi care îşi caută pentru că “acum oamenii se mişcă mult mai greu”.
“Un exemplu este a doi oameni care, acum 6 luni, lucrau în firme asemănătoare, pe poziţii identice şi aveau acelaşi salariu, de 5.000 de euro. Acum, dacă unul dintre ei a plecat din firmă, iar celălat a rămas, cel care e în continuare în companie ar primi o ofertă de 6.000 de euro sau chiar mai mare, pe când celălat dacă primeşte o ofertă salarială de 3.000 de euro e bine”.
Dacă nu au fost daţi afară, pentru cei care deţin poziţii de mijloc, salariile au scăzut cu până la 30 la sută.
Nu numai românii caută, ci şi străinii
În ultima perioadă, pentru un job în ţara noastră aplică şi străini. “Primim din ce în ce mai multe oferte de la străini care îşi caută un loc de muncă şi care încearcă şi pe alte pieţe. Aceştia provin din toate domeniile, dar în special producţie, inginerie sau financiar”, spune Daniela Necefor, adăugând că şi anumiţi români cu poziţii destul de bune în afară, în special pe financiar, încearcă să se întoarcă acasă.
Este reconversia profesională o soluţie pentru cei care nu mai au loc pe piaţa muncii?
Întrebaţi dacă reconversia profesională ar fi o soluţie pentru cei care nu îşi mai găsesc loc pe piaţa muncii, specialiştii din resurse umane afirmă că nu sunt şanse pentru aşa ceva.
“Nu există şanse pentru aşa ceva pentru că tu dacă vrei să faci o reconversie cuiva, trebuie ca noua meserie pe care o învaţă să fie cerută pe piaţă. Atâta timp cât toţi fac concedieri şi nu există locuri noi de muncă, nu există reconversie, poate decât în şomeri. O soluţie reală ar fi ca statul să nu mai cheltuiască banii aiurea şi să investească în industrie şi agricultură”, afirmă Florin Rusu.
George Butunoiu este de părere că aceasta este o idee “mai proastă, cu şanse mici de reuşită. “Nu există reconversie profesională în criză. Cine ar putea angaja un reconvertit profesional? Dacă este reconvertit profesional înseamnă că o ia mai de jos. Ce interese ar avea cineva să angajeze un începător într-un domeniu nou când sunt atâţia pe piaţă, cu o experienţă cât de cât bună, pe care îi poţi lua cu salarii mai mici”.
La rândul ei, Daniela Necefor spune că sunt totuşi situaţii în care oamenii se pot replia pe domenii similare. “Nu am auzit pe cineva care să fi urmat un curs de reconversie şi căruia să îi fost într-adevăr de folos deoarece nu există un studiu privind cerinţa pieţei. Atunci, trebuie mers pe domenii cât de cât similare. De exemplu, cei din vânzări, indiferent că au fost pe auto sau pe real estate, trebuie să încerce să intre pe vânzări pe orice alt domeniu, dar în principu să rămână tot pe vânzări. Cei din domeniul financiar pot trece în auditare, în evaluări financiare, în special cele privitoare la insolvenţă. Cei din bancă pot să treacă pe firmele de servicii financiare, respectiv leasing sau collection”.
CEO-ul Total Business Solutions conchide că firmele ar trebui să îşi facă reconversia pe ce au nevoie, dar aceasta ar trebui susţinută de o anumită legislaţie "care să îţi permită chiar să ţii omul ăla după ce ai investit atâta în el".
Se încarcă comentariile...
