Europa îmbătrâneşte, România se goleşte

Europa îmbătrâneşte, România se goleşte

FOTO Mediafax

5,3 milioane de oameni au murit anul trecut în UE, România având una dintre cele mai mari rate a mortalităţii. Declinul demografic de la noi e agravat de natalitatea scăzută şi de migraţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Europa îmbătrâneşte,
România se goleşte
 
România înregistrează un declin demografic accentuat, raportat la media Uniunii Europene, pe de o parte din cauza migrării masive a românilor plecaţi la muncă în străinătate şi a mortalităţii crescute, iar pe de alta a natalităţii scăzute.
 
Acest fenomen a fost semnalat inclusiv de statisticile Eurostat, potrivită cărora, anul trecut în România rata mortalităţii a fost de 13,3 la mia de locuitori, în timp ce rata natalităţii a fost de 9,7 la mie, rezultând un declin demografic de 3,6 la mie într-un singur an.
 
Spre comparaţie, declinul demografic din UE a fost de 0,4 la mia de locuitori, compensat însă într-un mod pozitiv de migraţie, care a sporit populaţia statelor membre cu 1,1 milioane de persoane.
 
România, campioană în UE la decese care puteau fi evitate
 
Pe de altă parte, România este pe primul loc (cu un procent de 48,6%) la rata deceselor în rândul persoanelor sub 75 de ani care puteau fi evitate dacă sistemul medical ar fi oferit la timp asistenţa medicală potrivită. 
 
Potrivit Eurostat, în Uniunea Europeană 1,7 milioane de persoane cu vârste sub 75 de ani au decedat în 2015. Din totalul deceselor, mai mult de 570.000 (33,1%) ar fi putut fi evitate. Cu alte cuvinte, un deces din 3 în UE putea fi preîntâmpinat dacă se făcea uz cum trebuie de cunoştinţele medicale şi de tehnologia adecvată. 
 
Termenul de „deces evitabil“  se referă la acele decese (pentru anumite grupe de vârstă şi de anumite boli) care puteau fi evitate dacă afecţiunea ar fi fost depistată la timp şi tratată corespunzător. Noţiunea include şi decesele ce ar fi putut fi preîntâmpinate prin politici publice, intervenţia asupra unor factori de stil de viaţă, statutul socio-economic sau mediul înconjurător.
 
În topul deceselor care puteau fi evitate, România (48,6%) este urmată de Letonia (47,5%), Lituania (47,0%) şi Slovacia (44,2%), la polul opus situându-se Franţa (23,6%) şi între 25% şi 30% în următoarele state: Belgia (26,0%), Danemarca (26,6%), Ţările de Jos (28,1%) şi Polonia (29,9%).
 
Statistica europeană arată şi motivele pentru care au decedat atât de mulţi oameni. Insuficienţa cardiacă a reprezentat cauza celor mai multe dintre decesele potenţial evitabile: peste 180.000, însemnând 32% din totalul cazurilor. Accidentul vascular cerebral este a doua cauză, în sensul nivelului de răspândire, a acestor decese (mai mult de 89.000 -16%). Urmează cancerul colorectal (mai mult de 66.800 de decese - 12%), cancerul de sân (aproximativ 49.900 de decese - 9%), hipertensiunea (30.400 de decese - 5%) şi pneumonia (aproape 26.000 de decese - 5%). 
 
Speranţa de viaţă în România, mai mică decât media UE
 
România se află pe locul 7 din 32 de ţări la rapiditatea creşterii speranţei de viaţă până în anul 2030, se arată într-un studiu făcut anul trecut de  College of London şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
 
Cercetătorii estimează că o fată care se va naşte peste 12 ani în România va trăi 81 de ani, iar un băiat 74 - cu cinci mai mult decât în prezent. Media naţională este însă sub media Uniunii Europene, care este de 83,3 ani.
 
În UE, declinul demografic a fost compensat de migraţie
 
Concret, în 2017, în Uniunea Europeană s-au înregistrat 5,3 milioane de decese şi 5,1 milioane de naşteri, ceea ce înseamnă că schimbarea naturală a populaţiei UE a fost negativă.
 
Potrivit statisticii Eurostat, la 1 ianuarie 2018, populaţia Uniunii Europene (UE) a fost estimată la 512,6 milioane, în comparaţie cu 511,5 milioane la 1 ianuarie 2017, declin echilibrat pozitiv, cu 1,1 milioane de locuitori mai mult, de migraţia netă.
 
Cu 82,9 milioane de rezidenţi (sau 16,2% din totalul populaţiei UE la 1 ianuarie 2018), Germania este cel mai mare stat membru al UE, în faţa Franţei (67,2 milioane, respectiv 13,1%), Regatul Unit (66,2 milioane sau 12,9%), Italia (60,5 milioane, sau 11,8%), Spania (46,7 milioane, sau 9,1%) şi Polonia (38,0 milioane, respectiv 7,4%). Pentru statele membre rămase, nouă au o pondere cuprinsă între 1,5% şi 4% din populaţia UE, iar 13 au o cotă sub 1,5%.
 
Populaţia a crescut în 19 state membre
 
În anul 2017, populaţia a crescut în 19 state membre ale UE şi a scăzut în nouă. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în Malta (+32,9 la 1 000 de locuitori), urmată de Luxemburg (+ 19,0 ‰), Suedia (+ 12,4 ‰), Irlanda (+ 11,2 ‰) şi Cipru (+ 11,0 ‰). 
 
În schimb, cea mai mare scădere a fost înregistrată în Lituania (-13,8 ‰), urmate de Croaţia (-11,8 ‰), Letonia (-8,1 ‰), Bulgaria (-7,3 ‰) şi România (-6,2 ‰). 
 
În total, populaţia din UE a crescut cu 1,1 milioane de persoane (+2,1 la 1000 de locuitori) în anul 2017.
 
Cea mai mare rată a natalităţii e în Irlanda, cea mai mică - în Italia
 
În cursul anului 2017, în UE s-au născut 5,1 milioane de bebeluşi, cu aproape 90.000 mai puţin decât în anul precedent. În statele membre, cele mai mari rate ale natalităţii în 2017 au fost înregistrate în Irlanda (12,9 la 1 000 de locuitori), Suedia (11,5 ‰), Regatul Unit şi Franţa (ambele cu câte 11,4 ‰), în timp ce cele mai scăzute au fost înregistrate în Italia (7,6 ‰), Grecia (8,2 ‰), Portugalia şi Spania (ambele 8,4 ‰), Croaţia (8,9 ‰) şi Bulgaria (9,0 ‰).
 
La nivelul UE, rata natalităţii brute a fost de 9,9 la 1.000 de locuitori.
 
În acelaşi timp, în UE au fost înregistrate 5,3 milioane de decese în 2017, cu 134.200 mai puţine decât în anul precedent: Irlanda (6,3 la 1.000 de locuitori) şi Cipru (7,0 ‰), precum şi Luxemburg (7,1 ‰) au avut în anul 2017 cea mai mică rată a mortalităţii. În „top“ urmează Malta (7,6 ‰), Ţările de Jos (8,8 ‰), Spania şi Franţa (ambele 9,0 ‰). 
 
La polul opus, cea mai mare rată a mortalităţii a înregistrat-o Bulgaria (15,5 ‰),  urmată de Letonia (14,8 ‰), Lituania (14,2 ‰), Ungaria (13,5 ‰), România (13,3 ‰) şi Croaţia (12,9 ‰). 
 
Rata mortalităţii brute a fost de 10,3 la 1.000 de locuitori în UE.
 
Româncele fac mai puţini copii, tinerii aleg să emigreze
 
Căutând cauzele acestui declin demografic care se înregistrează în România, „Adevărul“ l-a contactat pe sociologul Mircea Kivu, care oferă umătoarea explicaţie: „O dată, vorbim de faptul că populaţia din Uniunea Europeană devine tot mai îmbătrânită, acest fenomen fiind valabil inclusiv pentru România. Apoi, trebuie luat în calcul şi că tot mai multe românce nu mai fac copii la vârsta de 30 de ani, ci poate chiar cu 10 ani mai târziu. Mai cu seamă, ele preferă să urmeze o facultate, să se angajeze şi, poate, abia apoi să facă copii. Or, deja de la 30 de ani femeile nu mai sunt într-atât de fertile. Aşadar, este logic că vor face şi mai puţini copii. Totodată, un alt dezavantaj pe care îl are România este că cei tinerii continuă să emigreze. În fiecare an pleacă un procent semnificativ din categoria care ar putea să încurajeze natalitatea“.
 
 
citeste totul despre: