De ce în România creşterea economică a însemnat şi înflorirea muncii la negru. Află ce s-a întâmplat în restul Uniunii Europene

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Chiar dacă în perioada 2000-2008 economia României a fost pe creştere. iar numărul de salariaţi a crescut simţitor, mai ales în perioada când la Palatul Victoria se afla Călin Popescu-Tăriceanu, rata de ocupare, respectiv raportul dintre numărul total de persoane apte de muncă şi numărul de angajaţi care lucrează legal, a continuat să scadă.

La finalul lui 2008 în economia românescă erau 4.738.600 de angajaţi, cu circa 281.600 mai mult faţă de 2000. Datele biroului european de statistică, Eurostat, arată, însă, că, în aceeaşi perioadă, rata de ocupare a scăzut de la 63% la 59%. După doi ani de criză, rata de ocupare a ajuns la 58,8%, în timp ce media la nivel european este în prezent de 64,6%.

Explicaţia: odată cu economia, în România, a înflorit şi munca la negru. Nu este cazul şi altor state din Uniunea Europeană, unde creşterea economică de dinainte de declanşarea crizei a însemnat şi creşterea numărului angajaţilor cu forme legale în raport cu persoanele apte de muncă.

De exemplu în Lituania, creşterea economică din perioada 2000-2008 s-a tradus şi prin creşterea ratei de ocupare de la 57,5% la 68,6%, potrivit Eurostat. În această perioadă, mica ţară baltică a cunoscut creşteri cuprinse între 6% şi 12%. 2008 a însemnat şi trecerea pe minus a economiei letone. În anul următor, situaţia a fost şi mai grea. Scăderea economică a fost de -18%, iar rata de ocupare a scăzut într-un singur an de la 68% la 60%. În 2010, rata de ocupare a ajuns la 59,3%.

Rate de ocupare asemănătoare se regăsesc în Bulgaria, Ungaria şi alte câteva state din Europa Centrală şi Est. Trebuie remarcat, însă, că în aceeaşi perioadă rata de ocupare a crescut în Bulgaria la 59,7%, în 2010, de la 50,4%, în 2010, în timp ce economia a cunoscut creşteri de 5-6%.

Profesorul de economie Daniel Dăianu a declarat, pentru adevarul.ro că "din păcate noi, chiar şi atunci când am avut creştere economică semnificativă, nu am creat locuri de muncă, pentru că la noi s-a dezvoltat economia subterană", şi ca răspus la impozitarea excesivă a muncii. 

Potrivit INS, din cei peste nouă milioane de români apţi de muncă, la finalul anului trecut, circa 6,09 milioane de români erau salariaţi. Aici se regăsesc atât cei peste 4,1 milioane de conaţionali care lucrează cu forme legale, cei circa 230.000 de persoane care lucrează în cadrul Ministerului Apărării şi a structurilor sale: SRI, SIE etc., cât şi muncitorii la negru. Un calcul sumar arată că numărul lor este de 1,7 milioane de persoane.

Noul Cod al Muncii care a intrat în vigoare la începutul lunii mai are în vedere creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi descurajarea muncii la negru. Până în 2020, rata de ocupare în România ar trebui să ajungă la 70% (cât este în prezent în Germania), având în vedere că media la nivel european este în prezent de 64,6%.

"Noi stăm la rată de ocupare de 58% de 10, 15 ani. Nu avem, din păcate, capacitatea de a dinamiza piaţa muncii şi să creştem peste acea rată de ocupare. Din 10 milioane de persoane, populaţie activă, doar 5,8 milioane contribuie. Dacă nu trecem spre 64-65% avem probleme foarte mari pe viitor, pentru că nu pot să alimentezi conturile şi să plăteşti pensiile. În cazul aceasta trebuie să măreşti vârsta de pensionare sau să creşti contribuţiile sau să te împrumuţi. Nu sunt multe soluţii.", avertiza fostul ministru al muncii, Nelu Ioan Boţiş. în martie, la conferinţa Mediafax Talks about Private Pensions.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite