Cum s-au simplificat procedurile adopţiilor naţionale

Circa 50.000 de copii se află în sistemul de protecţie din România, în acest moment

Adopţiile în România ar putea fi simplificate. Parlamentul a votat, în unanimitate, modificarea legii. Mai urmează ca preşedintele să promulge actul normativ.

Parlamentul a schimbat legea adopţiilor. Un copil va putea fi declarat adoptabil doar cu acordul părinţilor biologici, iar familiile adoptatoare vor primi un sprijin financiar semnificativ. Practic, aceasta este una dintre cele mai importante modificări ale noului act normativ adoptat în Camera Deputaţilor, după ce anterior a trecut de Senat. Anterior, legea prevedea acordul rudelor până la gradul IV, fapt care îngreuna practic foarte mult procedura de adopţie. Cu toate acestea, rudele copilului vor avea prioritate în procesul de adopţie mergându-se pe ideea că este mai bine pentru acesta să rămână cumva în proximitatea familiei extinse. 

O altă modificare este aceea că valabilitatea atestatului de familie adoptatoare a fost prelungit de la 2 la 5 ani, iar părinţii biologici nu vor mai putea interveni asupra unei adopţii deja efectuate de şase luni. Totodată, familiile adoptatoare vor fi sprijinite financiar mai ales dacă vor consimţi să adopte copii consideraţi greu adoptabili – de regulă de vârste mai mari sau care suferă de dizabilităţi. 

Ce înseamnă copil greu adoptabil

Maria Mădălina Turza, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, ANDPDCA, explică sintagma de copil greu adoptabil: „Denumirea este una nefericită şi se referă la acei copii pentru care timp de 9 luni-un an nu s-a găsit o familie adoptatoare. După acest interval, ei intră automat într-o bază de date online a aşa-zişilor copii greu adoptabili. Este pur şi simplu o chestiune de hazard până la urmă. Pe această listă se găsesc copiii absolut minunaţi, copii tipici, e adevărat, dar şi copii cu dizabilităţi”.

Obiectiv vorbind, copiii care au cele mai mici şanse să fie adoptaţi sunt cei cu probleme medicale şi cu dizabilităţi, mai spune Mădălina Turza. „Trebuie să vă spun însă că apetenţa familiilor adoptatoare pentru copii şi pentru vârsta lor a crescut. Oamenii nu se mai uită doar la copii foarte mici, a crescut vârsta de adopţie peste 6-7 ani”, subliniază preşedinta ANDPDCA. 

Ţinuţi cu anii în sistem pentru a servi unor interese

Dincolo de această lege gândită să simplifice procedura de adopţie mai este ceva foarte important, adaugă Mădălina Turza: „Am descoperit că există grave probleme de implementare, de management de caz şi administrative. Copiii erau ţinuţi, blocaţi în sistem ani întregi, fără legătură cu prevederile legale. Pur şi simplu, pentru că managerii de caz nu-şi făceau treaba, nu verificau rudele copiilor, nu deschideau adoptabilitatea copilului. Lucrul acesta se întâmpla în primul rând din rutină, din neglijenţa oamenilor, din proceduri birocratice legate de primării care nu trimiteau informaţiile suficient de repede şi nimeni nu se mai interesa, dar, trebuie să spunem, şi din dorinţa de a prezerva anumite interese de sistem”, punctează Maria Mădălina Turza un motiv extrem de important. 

Atâta timp cât aceşti copii rămân în sistem, există un standard de cost pentru ei, au un buget, sunt menţinute în viaţă funcţii, poziţii, inclusiv de asistenţi maternali, pune puncul pe i preşedinta ANDPDCA. „Acesta este motivul pentru care, atunci când am început în iulie acest mare proces de reformă în procedura administrativă de adopţie, în trei luni, am ajuns la 8.000 de copii adoptabili. Pentru că am solicitat o evaluare a peste 26.000 de dosare ale copiilor. Am vrut să văd motivele pentru care ei sunt ţinuţi blocaţi în sistem, am făcut nenumărate sesiuni de îndrumare şi consiliere cu managerii de caz şi nu am ezitat să emit un ordin de preşedinte prin care vom sancţiona contravenţional managerii de caz şi specialiştii din serviciile de adopţie care nu-şi fac treaba şi care ţin copiii blocaţi în sistem din oricare motiv. Deci, avem pe de o parte cadrul legal care, da, a fost îmbunătăţit, dar, pe de altă parte, aşa cum este această boală generală în România, implementarea legii - chiar şi a celei vechi, aşa cum era ea - lăsa de dorit extrem de mult, pe partea de management de caz şi mai departe, în serviciul adopţii”, conchide Maria Mădălina Turza.