Şase la sută dintre români nu lucrează şi nici nu doresc să îşi caute un loc de muncă

Şase la sută dintre români nu lucrează şi nici nu doresc să îşi caute un loc de muncă

Foto: Arhiva Adevărul

Pe piaţa muncii din România, şase % din totalul populaţiei active (populaţia cu vârsta între 15-64 ani) nu lucrează şi nici nu doreşte să îşi caute un loc de muncă, fără să aibă vreun motiv clar, se arată într-un studiu al BNR, realizat la sfârşitul anului trecut şi intitulat „O iarnă grea, în multe privinţe!”.

O astfel de atitudine faţă de muncă este la fel de răspândită atât în rândul persoanelor tinere (populaţia cu vârsta între 15-24 ani) cât şi al adulţilor (populaţia cu vârsta între 25-64 ani).

La nivelul UE (şi al zonei euro) atitudinea aceasta este mai des întâlnită în rândul tinerilor, dar indicatorii sunt semnificativ mai mici decât cei din România (media indicatorului este dublă în România faţă de UE).
Rata inactivităţii este mai mare în România, decât mediile din UE sau zona euro, dar nu este singurul stat cu un nivel înalt al acestui indicator.

Italia ne întrece la rata de inactivitate a femeilor
În schimb, în România se înregistrează al doilea cel mai înalt nivel al ratei inactivităţii în rândul femeilor (pe primul loc fiind Italia), pentru că patru din zece femei cu vârsta între 15-64 ani nu lucrează. Opt din 100 de femei cu vârsta între 15-64 ani nu lucrează, nu îşi caută un loc de muncă şi nici nu au vreun motiv obiectiv pentru care nu îşi doresc să participe pe piaţa muncii.
„Doar 52 din 100 de români cu vârsta de 15 ani şi peste desfăşurau o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii la nivelul anului 2020. În totalul populaţiei de 16,3 milioane de persoane cu vârsta peste 15 ani, în care majoritare erau femeile, populaţia ocupată se ridica la cifra de 8,5 milioane persoane, dar femeile erau minoritare (doar 42,6 %)”, menţionează studiul BNR.

Mai multe casnice
Populaţia inactivă cu vârsta de 15 ani şi peste număra 7,3 milioane persoane, dintre care 4,4 milioane pensionari şi 1,3 milioane elevi şi studenţi. Restul populaţiei inactive se referă la persoanele casnice, care se regăsesc majoritar în mediul rural (57%) şi sunt repartizate relativ egal între grupele de vârstă.

„Numărul casnicelor a crescut cu 13 mii persoane în 2020 comparativ cu anul anterior, deşi populaţia cu vârsta de 15 ani şi peste a scăzut în acelaşi interval cu aproape 9 000 de persoane,” arată studiul.

Avem printre cele mai mici durate a vieţii profesionale
Durata vieţii profesionale medii în România este printre cele mai mici din UE, iar în cazul femeilor durata vieţii profesionale este mai mare doar comparativ cu Italia şi Grecia.
Pe de altă parte, în România se înregistrează cel mai mare decalaj din UE între pensiile femeilor şi bărbaţilor. Ponderea forţei de muncă feminine este majoritară în ramuri în care salariile se situează fie în jurul mediei naţionale (ex. comerţ), fie sub media naţională (ex. hoteluri şi restaurante), în timp ce forţa de muncă masculină este majoritară în domeniile care sunt plătite cel mai bine (ex. informaţii şi comunicaţii).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările