STUDIU Impozitarea progresivă este mai avantajoasă decât cota unică. Câţi bani le rămân românilor în buzunare după plata taxelor

Un studiu realizat de faimosul institut economic Molinari, din Bruxelles, arată că statele în care este aplicată o cotă unică de impozitare taxează angajaţii, în medie, mai mult decât cele care aplică un impozit progresiv. În România, unul din puţinele state care mai aplică o cotă unică, statul ia prin taxe peste 46% din salariu unui angajat.

Doar şase state membre ale UE, adică România, Bulgaria, Ungaria, Estonia, Letonia şi Lituania – toate printre cele mai sărace 10 ţări din UE – mai au, în prezent, o cotă unică de taxare, potrivit studiului, care subliniază că în acest an s-a adâncit decalajul între statele care aplică o cotă unică de impozitare şi statele care aplică un impozit progresiv.

Potrivit analizei, guvernele care aplică o cotă unică au continuat în acest an să taxeze muncitorii la rate mai mari decât cele care au implementat cote progresive. Astfel, rata reală totală a taxării în cazul statelor care au cotă unică a fost, în medie, de 45,58% din salariul brut, în comparaţie cu 44,52% rata reală totală a taxării în statele care au cotă progresivă. 

În general, politica de taxare cu o cotă unică impune o rată fixă a taxării veniturilor, cea mai mică din UE fiind în Bulgaria, de 10%. În schimb, în aceste ţări contribuţiile sociale sunt mai mari decât în sistemele progresive. În medie, contribuţiile sociale valorează 72% din totalul taxelor salariale colectate în statele cu cotă fixă. Dar nici impozitul pe venit nu este mai mic în aceste state. Din cele 10 state cu cele mai mici impozite pe venit, nouă au impozit progresiv.

Cu câţi bani rămâne un român                         

Potrivit studiului, în România costul brut al unui angajat este într-un an de 8.368 euro, din care angajatorul plăteşte contribuţii sociale de 1.590 euro, pentru ca salariatul să rămână cu un salariu mediu brut de 6.779 euro într-un an. Din această sumă, se retrag contribuţiile sociale datorate de angajat, de 1.118 euro pe an, şi impozitul pe venit, de 16%, respectiv 906 euro pe an, astfel că salariatul rămâne cu 4.755 euro salariu mediu net pe an. Din această sumă scădem şi TVA-ul de 19%, de 294 euro pe an.

Aşadar, într-un final, un român rămâne în buzunar cu 4.461 euro la sfârşit de an, după plata tuturor dărilor. Ceea ce înseamnă că 46,69% din veniturile sale merg către stat.

20 iunie - ziua libertăţii fiscale

Numai pentru a plăti taxele către stat aferente unui an, care cumulează 46,49% din venituri, românii lucrează până în data de 20 iunie a acelui an. Abia după această dată ei lucrează pentru ei înşişi.

Astfel, 20 iunie este pentru români „ziua libertăţii fiscale”, când ei scapă de povara taxelor datorate statului.

Această dată ne situează pe locul 17 în UE în clasamentul libertăţii fiscale, ţinând cont că cel mai rapid îşi plătesc taxele către stat locuitorii din Cipru, Malta şi Irlanda, pe 27 martie, respectiv 19 şi 26 aprilie, iar cel mai greu locuitorii din Austria, Belgia şi Franţa, pe 18, 27 şi 29 iulie.

Pe locul 8 la costul angajatorului

Un angajator din România are unul din cele mai mari costuri pentru a plăti un angajat cu un euro. El trebuie să scoată din buzunar 1,76 euro pentru a-i da angajatului un euro, mai arată studiul, ceea ce ne plasează pe locul 8 în UE din punct de vedere al costurilor angajatorului.

Pe locul 1 este Franţa, cu 2,2 euro, iar la coada clasamentului este Cipru, cu 1,22 euro.