Opoziţia politică, măcinată de scandaluri interne

USR şi PMP sunt două dintre formaţiunile măcinate de scandaluri

Puterea poate să stea liniştită. Principalele formaţiuni din Opoziţie, fie ele parlamentare (USR, AUR) sau din afara legislativului (PMP, ALDE), se confruntă cu scandaluri interne, problemele fiind reprezentate de tensiunile dintre polii de putere din fiecare formaţiune.

Uniunea Salvaţi România a reuşit în mai puţin de o săptămână să ajungă în pragul ruperii în vechiul USR şi PLUS. Eşecul lui Cioloş de a-şi impune programul de preşedinte a arătat faliile din formaţiune. Până la urmă, confruntat cu o majoritate ostilă, Cioloş a făcut pasul în spate, iar Cătălin Drulă a preluat şefia interimară a formaţiunii. La conferinţa de presă în care Cioloş şi-a dat demisia, alături de acesta au fost doar lideri din fostul PLUS, nu şi din vechiul USR. Pe de altă parte, liderii din gruparea Barna-Drulă au apreciat că Dacian Cioloş nu a recurs la ruperea formaţiunii.

Fostul şef al USR a declarat că ar fi indicat un congres cât mai rapid, ideal până în vară. „Eu cred că un Congres, cât mai repede, ar fi binevenit, în care să clarificăm nişte lucruri şi legat de organizarea internă, de funcţionarea internă şi să căutăm să creăm premisele pentru a depăşi aceste dihotomii, să nu mai vorbim de tabăra Barna, tabăra Cioloş, fostul PLUS, fostul USR”, a afirmat Cioloş la Digi FM. În schimb, majoritatea din vechiul USR nu ar vrea organizarea rapidă a unui congres, fiind invocată încă problema legată de pandemie şi restricţiile referitoare la adunările publice.

Şicanele din AUR

Tensiuni mocnite sunt şi în interiorul Alianţei pentru Unirea Românilor, deşi toţi liderii neagă. Conflictul între cei mai importanţi oameni este purtat prin atacuri voalate şi punctarea punctelor slabe ale adversarilor din partid. După ce în spaţiul public a apărut informaţia că Sorin Lavric şi Claudiu Târziu ar încerca să-l îndepărteze pe Simion, iniţial Simion n-a vrut să comenteze, însă apoi copreşedintele AUR a transmis că poate îi dă el afară. Atât. În ultimul său interviu, la Antena 3, George Simion a trimis săgeţi către Târziu. „Nu vreau să fiu asociat cu simpatii antisemite”, a precizat Simion. „Cei din partid care au aceste simpatii trebuie să-şi clarifice poziţia şi să lămurească aceste lucruri. Dacă vrei să faci politica viitorului, nu trecutului, nu te mai uiţi înapoi spre anii ’80, spre ani ’30, trebuie să vorbeşti de viitor şi ce vrei pentru ţară”, a completat copreşedintele AUR, aluzie la faptul că în trecut Târziu a participat la o conferinţă organizată de şeful Mişcării Legionare, Şerban Suru. Târziu a negat în mai multe rânduri că are simpatii legionare.

PMP, rupt între Tomac şi Diaconescu

De aproximativ o lună, PMP este împărţit în două facţiuni, adică gruparea Diaconescu, preşedintele în exerciţiu, şi tabăra Tomac, fost şef al formaţiunii până în decembrie 2020. Tomac şi-a pregătit şi platforma pentru a candida la Congresul din 19 februarie: „PMP – un nou început pentru o Românie creștin- democrată”. Aripa Tomac susţine că se bazează pe 55 de lideri ai partidului, dintre aceştia 38 fiind lideri de organizaţii judeţene. „De șase luni, nu s-a găsit nicio soluție în privința desemnării unui secretar general, de trei luni, în pofida apelurilor repetate care i-au fost adresate, președintele PMP nu a mai convocat nicio ședință, nicio dezbatere la nivelul structurilor statutare ale PMP, de natură a detensiona atmosfera politică tot mai încordată și deteriorată din interiorul partidului. Nu s-a mai dialogat de la nivel central nici măcar cu aleșii locali”, susţin cei din gruparea Tomac. De altfel, la Congres ar urma să fie aleasă întreaga garnitură de lideri.

„Se încearcă distrugerea imaginii singurului partid din zona de dreapta care era stabil înainte de izbucnirea acestui scandal”, susţine Cristian Diaconescu, lider care a ales să-şi poarte războiul din PMP mai ales pe Facebook. Actualul preşedinte n-a precizat ce susţinere are pentru următorul Congres, dar a criticat lista celor care îl sprijină pe Tomac.

Fuziune cu scântei

Nici ALDE nu este ferit de scandaluri. Cu toate că la nivel naţional au început discuţiile cu PNL pentru fuziune, la nivel local unele organizaţii au ales să meargă alături de PSD. Un asemenea caz este cel din judeţul Bistriţa-Năsăud. Prin urmare, filiala locală a bătut palma să fuzioneze cu PSD, cu care se află în parteneriat din 2012. ALDE Bistriţa Năsăud are 61 de aleşi locali, adică cinci primari, patru viceprimari, dar şi 52 de consilieri judeţeni şi locali. Conducerea centrală a reacţionat printr-un comunicat, unde subliniază că „acţiunea întreprinsă de cele două filiale este în afara legii”.